Decizia ÎCCJ nr. 60/2020 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a procesului 4. Prin Sentința civilă nr. 2.908 din 14 mai 2019, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a civilă în Dosarul nr. 10.185/3/2019, s-au respins excepția lipsei de interes și excepția inadmisibilității contestației, invocate de administratorul judiciar D, ca neîntemeiate, s-au admis în parte contestațiile formulate de contestatorii A și B în contradictoriu cu intimata debitoare C, s-a dispus înscrierea contestatorului B la masa credală a debitoarei C cu o creanță în cuantum de 6.102,60 lei, în categoria creanțelor chirografare, și s-au respins contestațiile în rest, ca neîntemeiate. ... 5. Întrucât problema de drept ce face obiectul prezentei sesizări privește fondul cauzei, se vor evidenția doar aspectele conexe acestuia. ... 6. Prin cererile formulate la 15 martie 2019, creditorul B a solicitat administratorului judiciar rectificarea tabelului definitiv de creanțe, în sensul înscrierii sale în categoria creanțelor salariale în locul lui E, persoană fizică, precum și în categoria creanțelor bugetare în locul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, în continuare A.N.R.E., ca urmare a subrogației legale conform art. 1.596 alin. a) din Codul civil. ... 7. În formularea acestor cereri creditorul a invocat plățile efectuate prin O.P. nr. 15 din 13 octombrie 2018, în valoare de 6.102,60 lei, către A.N.R.E. - reprezentând creanță înscrisă în tabelul definitiv, respectiv O.P. nr. 8 din 7.11.2018, în valoare de 2.035 lei, către E - reprezentând creanță înscrisă la masa credală a debitoarei. ... 8. În urma acestor plăți, pozițiile celor doi creditori pentru care B a procedat la plată au fost diferite. ... 9. Astfel, creditoarea A.N.R.E. a comunicat administratorului judiciar că, drept urmare a plății efectuate prin O.P. nr. 15 din 13.10.2018, C nu mai înregistrează debite față de instituție. ... 10. Creditorul E, însă, a înțeles să restituie creditorului B suma virată, în ziua imediat următoare efectuării plății, respectiv la 8 noiembrie 2018. ... 11. În ceea ce privește cererile din 15 martie 2019, de înscriere la masa credală în categoria creditorilor salariali, respectiv bugetari, acestea au fost soluționate de către administratorul judiciar prin Adresa nr. 758 din 21 martie 2019, prin care acesta din urmă a arătat că respinge solicitarea creditorului B, apreciind că nu poate da curs solicitării, față de faptul că plata efectuată nu se încadrează în dispozițiile art. 1.596 lit. a) din Codul civil, întrucât niciunul dintre creditorii menționați în cereri nu beneficiază de vreo cauză de preferință, astfel cum aceasta este definită de art. 5 alin. (1) pct. 15 din Legea nr. 85/2014, precum și pentru faptul că subrogarea legală are un caracter de excepție, astfel încât enumerarea de la art. 1.506 din Codul civil este strict limitativă. ... 12. Raportul de activitate cuprinzând modalitatea de soluționare a cererilor formulate de B a fost publicat în B.P.I. nr. 6.574 din 1 aprilie 2019. ... 13. La 1 aprilie 2019 a fost publicat în B.P.I. nr. 6.601 tabelul definitiv actualizat al creanțelor C, în cuprinsul căruia creanța A.N.R.E. achitată de către B nu mai figurează înscrisă. ... 14. Împotriva acestui tabel au formulat contestații creditorii A și B, criticând în esență soluția administratorului judiciar de a nu îl înscrie pe B în locul A.N.R.E. și a lui E în categoriile creanțelor bugetare și salariale. ... 15. În ceea ce privește situația creanței bugetare, în raport cu dispozițiile legale incidente, anume art. 113 din Legea nr. 85/2014 și art. 1.596 din Codul civil, plata efectuată de către creditorul chirografar B în beneficiul creditoarei bugetare A.N.R.E. îndeplinește condițiile unei subrogații legale, însă, sub aspectul efectelor acesteia, în lipsa unor prevederi legale exprese, care nu se regăsesc nici în Codul de procedură fiscală și nici în Legea nr. 85/2014, s-a apreciat că un creditor privat nu poate dobândi o creanță bugetară, devenind astfel creditor bugetar, cu toate drepturile ce decurg din această calitate, o astfel de recunoaștere fiind de natură a duce la o eludare sau chiar vătămare a interesului general urmărit. ... 16. Rezultă astfel că, deși nu i se poate nega creditorului chirografar care a efectuat plata creanței bugetare efectul dobândirii calității de titular al creanței plătite și de a fi înscris, în consecință, la masa credală cu contravaloarea acesteia, creditorul nu poate dobândi, ca urmare a subrogației, și drepturile instituite în considerarea caracterului privilegiat al creanței fiscale și acordate creditorului fiscal spre a fi exercitate în regim de drept public, consecința fiind aceea a înscrierii creditorului în categoria creanțelor chirografare. ... 17. În ceea ce privește creanța salarială s-a arătat că, lipsind plata, nu se poate reține subrogarea legală a creditorului B în drepturile creditorului salarial, însăși contestatoarea A arătând că înțelege să nu mai susțină contestația din perspectiva creanței salariale, tocmai ca urmare a restituirii plății efectuate, de către creditorul salarial. ... 18. Împotriva acestei sentințe au declarat apel contestatoarea A și F administratorul judiciar al debitoarei C, apelurile fiind înregistrate pe rolul Curții de Apel București - Secția a V-a civilă în Dosarul nr. 10.185/3/2019. ... 19. Prin apelul formulat de contestatoarea A s-a solicitat schimbarea în parte a sentinței atacate, în sensul admiterii în totalitate a contestației formulate cu consecința rectificării tabelului definitiv actualizat al creanțelor debitoarei C cu suma de 6.102,60 lei în categoria creanțelor bugetare. ... 20. În susținere s-a arătat că legiuitorul nu face nicio distincție cu privire la natura creanței, stipulând în mod expres faptul că subrogația se produce de drept în folosul creditorului care plătește unui creditor care are un drept de preferință potrivit legii, astfel că, efect al subrogației legale, un creditor privat poate dobândi o creanță bugetară. ... 21. Totodată, contrar celor reținute de instanța de fond, în planul procedurii insolvenței, creditorul bugetar nu beneficiază de un tratament preferențial, exceptând ordinea de plată a creanței sale, fiind supus caracterului egalitar, colectiv și concursual al procedurii insolvenței. ... 22. De asemenea nu poate fi reținută nici eludarea sau vătămarea interesului general în condițiile în care acesta a fost atins prin plata creanței de către creditorul chirografar, însuși creditorul A.N.R.E. arătând că a fost stins dreptul său de creanță împotriva debitoarei. ... 23. În plus, transferul dreptului de creanță din patrimoniul creditorului în cel al subrogatului operează de la data plății, creanța nu se modifică, doar titularul acesteia, subrogația operând de drept în folosul creditorului chirografar care plătește un creditor preferit. ... 24. Prin urmare, subrogatul preia creanța astfel cum se regăsește în patrimoniul subrogantului, inclusiv din perspectiva ordinii de preferință de care beneficiază această creanță, singura limitare prevăzută de lege fiind cea regăsită la art. 1.593 alin. (1) din Codul civil. ... 25. Din moment ce legiuitorul nu a impus nicio condiție cu privire la natura sau caracterul creanței ce se transmite, nu există niciun impediment pentru transmiterea creanțelor bugetare prin subrogație legală. ... 26. Administratorul judiciar F a solicitat admiterea căii de atac, respingerea contestațiilor și, pe cale de consecință, înlăturarea contestatorului B de la masa credală a debitoarei C cu creanța în cuantum de 6.102,60 lei, trecută la categoria creanțelor chirografare, susținând, în esență, că simpla plată nu conduce de plano la operarea subrogației legale mai ales în cazul creanțelor bugetare, care la momentul efectuării plății nu erau susceptibile legal de a fi cesionate. ... 27. La momentul plății nu era în vigoare nicio dispoziție legală prin care un creditor chirografar poate deveni creditor bugetar prin convenție sau efectul legii, Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței fiind publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 285 din 15 aprilie 2019, mult după momentul plății. ... 28. Așadar, creditorul B nu poate dobândi calitatea de creditor bugetar, întrucât aceasta are caracter intuitu personae, născut în cadrul raportului juridic de drept fiscal, iar în lipsa cadrului legal referitor la transmiterea creanțelor bugetare altfel decât ca urmare a procedurii anterior menționate (și care nu era în vigoare la momentul plății), nu susține soluția criticată prin care s-a dispus înscrierea creanței plătite la categoria creanțelor chirografare. ... 29. Totodată, s-a învederat că nu operează subrogarea legală prin plată conform art. 1.596 lit. a) din Codul civil în ceea ce privește creanțele bugetare, astfel cum în mod greșit a fost început raționamentul motivării, dar care în final a fost ajustat de către instanță prin înscrierea creditorului B cu suma de 6.102,60 lei la categoria creanțelor chirografare. ... 30. S-a mai arătat că art. 1.596 lit. a) din Codul civil prevede faptul că subrogația se produce de drept în folosul creditorului, care plătește unui alt creditor care are drept de preferință, potrivit legii, iar cum creditorul B este un creditor chirografar, iar prin hotărârea apelată a dobândit tot o creanță chirografară, este indubitabil faptul că dispoziția legală nu este aplicabilă, deoarece creanța plătită nu are un drept de preferință. ... 31. În opinia apelantului, drepturile de preferință sunt de strictă interpretare și nu se confundă cu o ordine de stingere a creanțelor în ipoteza falimentului, astfel încât în mod greșit instanța de fond a apreciat că în noțiunea de „drept de preferință“ se încadrează și drepturile de preferință decurgând din ordinea de prioritate a creanțelor reglementată de art. 161 din Legea nr. 85/2014, sens în care s-a făcut referire la dispozițiile art. 5 alin. (1) pct. 15 din același act normativ, din care nu rezultă că dreptul de preferință este raportat și la ordinea de încasare a creanțelor. ... 32. În cauză este vorba de o subrogație legală, fără a fi necesar consimțământul creditorului sau al debitorului, atunci când un creditor ipotecar cu un rang inferior plătește creditorului ipotecar cu un rang superior sau un creditor chirografar achită unui creditor ipotecar creanța garantată de debitor prin constituirea unei ipoteci, iar temeiul invocat de către contestator, art. 1.596 lit. a) din Codul civil, nu își găsește aplicabilitatea în speță, întrucât instituția bugetară nu beneficiază de un drept de preferință, potrivit legii. ... 33. În cadrul soluționării apelului, contestatoarea A a depus la dosar cerere de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept privind interpretarea dispozițiilor art. 1.596 lit. a) din Codul civil și art. 161 din Legea nr. 85/2014, respectiv: – în aplicarea prevederilor art. 1.596 lit. a) din Codul civil, noțiunea „drept de preferință“ include dreptul de preferință decurgând din ordinea de prioritate a creanțelor reglementate de dispozițiile art. 161 din Legea nr. 85/2014? ... – în cazul în care noțiunea „drept de preferință“ include dreptul de preferință decurgând din ordinea de prioritate a creanțelor reglementate de dispozițiile art. 161 din Legea nr. 85/2014, efectul plății de către un creditor chirografar privat, în folosul unui creditor care beneficiază de o cauză de preferință, în speță al unui creditor bugetar, constă inclusiv în subrogarea în ordinea de prioritate a creditorului bugetar?. ... ... 34. De asemenea, F a depus la dosar cerere de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept privind „interpretarea dispozițiilor art. 1.596 alin. (1) lit. a) din Codul civil, art. 2.327 din Codul civil, art. 5 alin. (1) pct. 15 și art. 161 din Legea nr. 85/2014, în sensul de a se lămuri dacă: – simpla plată a unei creanțe bugetare efectuată de către un creditor chirografar conduce de drept la operarea subrogării legale și, în ipoteza în care operează subrogarea, creditorul chirografar, pentru suma plătită, va fi înscris în categoria creanțelor bugetare? ... – simpla plată a unei creanțe reprezentând drepturi salariale efectuată de către un creditor conduce la operarea de drept a subrogării legale?; și în ipoteza în care operează subrogarea, creditorul chirografar, pentru suma plătită, va fi înscris în categoria creanțelor salariale sau în categoria creanțelor chirografare?“. ... ... ...