Decizia ÎCCJ nr. 17/2020 (RIL)Punctul VII

VII. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 76. Cu privire la prima problemă de drept, procurorul general a apreciat că a doua orientare jurisprudențială este în litera și spiritul legii. ... 77. În acest sens a arătat că art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014 derogă parțial și limitat de la caracterul colectiv și concursual al procedurii de insolvență. Executarea silită individuală pentru datoriile cu o vechime mai mare de 60 de zile, acumulate în perioada procedurii de insolvență, reprezintă o alternativă la soluția falimentului, dezavantajoasă pentru debitor atunci când creanța creditorului curent depășește valoarea-prag. Până la o eventuală declarare a neconstituționalității dispozițiilor legale care consacră posibilitatea executării silite individuale, acestea se bucură de prezumția de constituționalitate și trebuie aplicate. ... 78. Executarea silită individuală, în ipoteza prevăzută de art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014, este derulată în paralel cu procedura de reorganizare de către executorii fiscali, iar nu de către practicienii în insolvență, fiind circumscrisă administrării creanțelor fiscale. Spre deosebire de alte situații în care Legea nr. 85/2014 prevede că executarea silită se efectuează de către executorul judecătoresc, textul de lege anterior evocat nu menționează dacă executarea silită se face în cadrul procedurii insolvenței sau separat de către practicianul în insolvență ori executorul judecătoresc sau fiscal, după caz. ... 79. Procurorul general a apreciat că executarea silită individuală nu intră în atribuțiile administratorului judiciar, prevăzute de art. 58 alin. (1) lit. e) și f) din Legea nr. 85/2014, care se circumscriu fie supravegherii operațiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului, fie conducerii în tot sau în parte a activității acestuia, atunci când debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare, în condițiile art. 85 alin. (5) din același act normativ. În acest caz, executarea silită se va realiza fie de către executorii judecătorești în privința creanțelor curente civile, fie de către executorii fiscali în privința creanțelor curente bugetare. În această procedură de executare silită, practicianul în insolvență nu are atribuții de lichidator judiciar, de vreme ce debitorul se află încă în reorganizare și nu s-a dispus intrarea sa în faliment. ... 80. S-a arătat că, în cauzele analizate în vederea promovării recursului în interesul legii, executările silite au fost efectuate de către executorii fiscali. Astfel, măsurile și actele întocmite de aceștia (titluri executorii, somații de plată și adrese de înființare a popririi) se circumscriu colectării creanțelor bugetare, încadrându-se în noțiunea de administrare a creanțelor fiscale, definită de art. 1 pct. 2 din Codul de procedură fiscală, iar actele juridice a căror anulare ori, după caz, suspendare a fost solicitată sunt acte administrativ fiscale, în sensul art. 1 pct. 1 din același act normativ. ... 81. Procurorul general a apreciat că executarea silită, actele de executare întocmite de organele de executare fiscală, refuzul acestora de a îndeplini un act de executare, precum și titlul executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre judecătorească sau un act al unui alt organ cu activitate jurisdicțională și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege, pot fi contestate de persoanele interesate pe calea contestației la executare, în condițiile art. 260-262 din Codul de procedură fiscală, de competența judecătoriei, ca instanță de executare de drept comun. ... 82. De lege lata, executarea silită individuală efectuată de executorii fiscali nu este integrată procedurii de insolvență aflate în curs, ci este separată de aceasta. Singurele elemente de legătură între cele două proceduri, reprezentate de calitatea părților și de creanța pretinsă, nu au aptitudinea de a constitui criterii legale atributive de competență, ci, în cauzele care fac obiect al sesizării, se circumscriu motivelor care au stat la baza formulării contestațiilor la executare și a cererilor de suspendare a executării silite. ... 83. Având în vedere că, în cauzele analizate, măsurile de executare silită au fost luate de executorii fiscali, iar nu de practicienii în insolvență, competența judecătorului-sindic nu poate fi atrasă în temeiul art. 45 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 85/2014, acest text de lege referindu-se la judecarea contestațiilor debitorului, ale comitetului creditorilor sau ale oricărei persoane interesate împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar ori de lichidatorul judiciar. ... 84. Din analiza art. 45 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 rezultă criteriile legale pe baza cărora se determină atribuțiile jurisdicționale ale judecătorului-sindic, respectiv: cererea trebuie să vizeze exercitarea controlului judecătoresc asupra activității administratorului judiciar ori a lichidatorului judiciar; judecătorul-sindic să fie chemat să tranșeze în privința unor cereri de natură judiciară aferente procedurii insolvenței. ... 85. În cauzele analizate, competența judecătorului-sindic nu poate fi stabilită pe baza primului criteriu, întrucât contestațiile formulate nu vizează activitatea administratorului judiciar, ci a executorilor fiscali. ... 86. Cu privire la al doilea criteriu, procurorul general a arătat că legătura cu procedura insolvenței reprezintă acea calitate a cererii sau a procesului cu care este învestit judecătorul-sindic de a constitui o consecință directă a procedurii insolvenței. Această legătură se verifică, de pildă, atunci când procesul sau cererea nu poate fi disociat(ă) de procedura insolvenței, întrucât derivă direct din această procedură. ... 87. Or, executarea silită individuală prevăzută de art. 143 alin. (1) teza I din Legea nr. 85/2014 poate exista independent de situația juridică a debitorului, respectiv independent de implicarea sa într-o procedură de reorganizare. Acest din urmă aspect prezintă relevanță doar din perspectiva motivelor pentru care ar putea fi admisă contestația la executare ori cererea de suspendare a executării silite, nefiind un criteriu atributiv de competență. ... 88. Prin urmare, procurorul general a apreciat că judecătoriile, ca instanțe de executare, sunt competente să soluționeze contestațiile la executare și cererile de suspendare sau suspendare provizorie a executărilor silite individuale, începute de creditorii bugetari în temeiul art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014. ... 89. Cu privire la a doua problemă de drept, procurorul general a apreciat că a doua orientare jurisprudențială este în litera și spiritul legii. ... 90. În acest sens a arătat că desființarea și suspendarea actelor de executare silită efectuate de executorii fiscali se pot obține doar în cadrul procedurii contestației la executare și prin formularea unor cereri de suspendare a executării, în condițiile Codului de procedură fiscală. ... 91. Aplicarea prevederilor Codului de procedură fiscală în privința executărilor silite individuale începute în temeiul art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014 este consecința faptului că actele de executare silită au fost întocmite de organele de executare fiscală, iar nu de practicienii în insolvență. ... 92. De vreme ce în materia procedurii fiscale este instituită o procedură în cadrul căreia persoanele interesate pot obține desființarea și suspendarea actelor de executare nelegale, recurgerea la procedura ordonanței președințiale în același scop este inadmisibilă și, totodată, relevă multiple consecințe improprii procedurii în care se desfășoară executarea silită. ... 93. Astfel, în această modalitate ar fi atrasă competența judecătorului-sindic în privința cererilor de suspendare a executării silite efectuate de executorii fiscali. Or, aceste cereri nu intră în competența judecătorului-sindic. ... 94. În al doilea rând, ar fi eludată interdicția prevăzută de art. 260 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, prin care se statuează expres inaplicabilitatea în procedura execuțională fiscală a prevederilor Codului de procedură civilă referitoare la suspendarea provizorie a executării. ... 95. În al treilea rând, de vreme ce admisibilitatea cererii de ordonanță președințială nu este condiționată de plata prealabilă a unei cauțiuni, ar fi eludate dispozițiile art. 719 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care instituie obligația de plată a unei cauțiuni pentru a se dispune suspendarea executării silite. ... 96. În ultimul rând, atunci când cererea de ordonanță președințială are ca obiect ridicarea/desființarea/anularea unor acte de executare silită fiscală ori a executării silite înseși, nu este îndeplinită condiția neprejudecării fondului. ... 97. Prin urmare, procurorul general a apreciat că sunt inadmisibile cererile de ordonanță președințială având ca obiect ridicarea, anularea, desființarea, suspendarea sau suspendarea provizorie a măsurilor de executare silită, luate de organele de executare fiscală, în cazurile în care executarea silită a fost începută de acestea în temeiul art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014. ... ...