Decizia ÎCCJ nr. 17/2020 (RIL)Punctul VIII

VIII. Opiniile exprimate de specialiștii consultați 98. Universitatea de Vest din Timișoara - Facultatea de Drept a prezentat două opinii cu privire la ambele probleme de drept. ... 99. Cu privire la prima problemă de drept, într-o opinie s-a apreciat că instanța de executare este competentă să soluționeze contestațiile la executare și cererile de suspendare a executărilor silite începute de organele fiscale în temeiul art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014. ... 100. În susținerea acestei opinii s-a arătat că, potrivit Codului de procedură fiscală, stingerea prin executare silită a obligațiilor fiscale lato sensu (inclusiv a celor acumulate în perioada procedurii de insolvență) intră în sfera activității de administrare a creanțelor fiscale, aflată în competența exclusivă a organelor fiscale. ... 101. Astfel, executarea silită individuală nu intră în atribuțiile administratorului judiciar, prevăzute de art. 58 alin. (1) lit. e) -f) din Legea nr. 85/2014, care se circumscriu fie supravegherii operațiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului, fie conducerii în tot sau în parte a activității debitorului, atunci când acestuia i s-a ridicat dreptul de administrare în condițiile art. 85 alin. (5) din același act normativ. ... 102. S-a mai arătat că procedura executării silite a creanțelor bugetar-fiscale este prevăzută de Codul de procedură fiscală, care se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă în materia executării silite de drept comun, iar nu cu dispozițiile Legii nr. 85/2014, întrucât această din urmă lege nu reglementează proceduri execuționale, ci alte proceduri specifice insolvenței. ... 103. Contestațiile la executarea silită a creanțelor fiscale și cererile de suspendare a executărilor silite sunt de competența instanței de executare de drept comun, astfel cum rezultă din coroborarea art. 260 alin. (4) din Codul de procedură fiscală cu art. 651 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, nefiind de competența secției specializate în insolvență a tribunalului. ... 104. În lipsa unor dispoziții speciale ale Codului de procedură fiscală, instanța de executare competentă este cea prevăzută de art. 651 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Având în vedere că în materie fiscală executarea silită se efectuează de organele fiscale, instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află domiciliul fiscal al debitorului. ... 105. Într-o altă opinie s-a apreciat că judecătorului-sindic îi revine competența de a soluționa contestațiile la executare și cererile de suspendare a executării silite începute în temeiul art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014. ... 106. În susținerea acestei opinii s-a arătat că executarea silită prevăzută de textul de lege anterior evocat nu se confundă cu executarea silită de drept comun, ci reprezintă o operațiune ce intră în atribuțiile practicianului în insolvență și se află sub controlul de legalitate al judecătorului-sindic. ... 107. Posibilitatea executării silite introdusă de art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014 nu poate fi interpretată ca reprezentând un caz de încetare a efectelor procedurii insolvenței, respectiv de executare silită inițiată în paralel cu derularea procedurii insolvenței, ci constituie o ipoteză specială în care creditorii cu creanțe curente și le pot recupera în mod individual în cadrul procedurii colective. ... 108. Ori de câte ori măsurile de executare individuală ale titularilor de creanțe curente vizează bunurile debitoarei, acestea se circumscriu procedurii insolvenței. Măsurile respective pot fi contestate de către participanții la procedură în condițiile Legii nr. 85/2014, fiind subsumate sintagmei „procesele și cererile de natură judiciară aferente procedurii insolvenței“, care intră în competența judecătorului-sindic, conform art. 45 alin. (2) din același act normativ. ... 109. Astfel, în temeiul art. 45 alin. (1) lit. r) , art. 45 alin. (2) și art. 342 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, judecătorul-sindic este competent să soluționeze cererile anterior menționate, întrucât acestea derivă în mod direct dintr-o procedură de insolvență și se află în strânsă legătură cu aceasta. ... 110. Prin urmare, judecătorul-sindic poate suspenda o cerere de executare silită, în temeiul art. 66 alin. (11) din Legea nr. 85/2014. În condițiile în care judecătorul-sindic deține această competență chiar înainte de a dobândi deplină competență cu privire la supravegherea procedurii insolvenței, cu atât mai mult acesta rămâne competent pe toată durata procedurii insolvenței. ... 111. Cu privire la a doua problemă de drept, într-o opinie sa apreciat că sunt inadmisibile cererile de ordonanță președințială având ca obiect suspendarea executărilor silite pornite de organele fiscale, în temeiul art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014. ... 112. În susținerea acestei opinii s-a arătat că, în lipsa unor prevederi speciale ale Codului de procedură fiscală, suspendarea executării silite a creanțelor fiscale poate fi dispusă de judecătorie, ca instanță de executare de drept comun, în condițiile prevăzute de art. 719 din Codul de procedură civilă. ... 113. Persoana interesată poate solicita suspendarea executării silite prin contestația la executare sau printr-o cerere separată, până la momentul soluționării contestației. Această măsură excepțională se poate dispune în scopul opririi executării silite, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții de admisibilitate: existența unei contestații la executare în curs de soluționare; existența unor motive temeinice pentru oprirea executării silite și plata unei cauțiuni, cu excepția situațiilor prevăzute de lege. ... 114. În schimb, cererea de ordonanță președințială presupune alte condiții de admisibilitate (urgența, vremelnicia și neprejudecarea fondului) și poate fi admisă în alte scopuri, respectiv: pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere; pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu sar putea repara; pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. ... 115. Așadar, ordonanța președințială are rolul înlăturării piedicilor în realizarea dreptului pe calea executării silite, în timp ce suspendarea executării silite se manifestă ca o măsură de temporizare a aceleiași proceduri execuționale. ... 116. Având în vedere că este reglementată o procedură specială pentru suspendarea executării silite, procedura specială a ordonanței președințiale nu poate fi folosită în locul sau pentru atingerea scopului altei proceduri speciale. ... 117. În plus, cererea de ordonanță președințială având ca obiect suspendarea provizorie a executării silite începute de creditorii bugetari este inadmisibilă, conform art. 260 alin. (2) din Codul de procedură fiscală. ... 118. Într-o altă opinie s-a apreciat că sunt admisibile cererile de ordonanță președințială având ca obiect ridicarea, anularea ori suspendarea măsurilor de executare silită efectuate de creditorii bugetari. ... 119. În susținerea acestei opinii s-a arătat că, în măsura în care s-ar admite că executarea silită prevăzută de art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014 se realizează în cadrul procedurii insolvenței, atunci cererile de ordonanță președințială, formulate în temeiul art. 997 din Codul de procedură civilă, sunt admisibile. ... 120. În principiu, dispozițiile art. 997 din Codul de procedură civilă sunt compatibile cu cele ale Legii nr. 85/2014, deoarece art. 342 alin. (1) din această lege stabilește că dispozițiile sale se completează cu cele ale Codului de procedură civilă. De astfel, chiar în Legea nr. 85/2014 există prevederi care permit utilizarea procedurii speciale a ordonanței președințiale în procedura insolvenței, respectiv art. 34 alin. (3) și art. 70 alin. (5) , cele două proceduri nefiind incompatibile. ... 121. Din moment ce judecătorul-sindic este competent să soluționeze contestațiile și cererile de suspendare a executării silite, acesta va fi competent să soluționeze și cererea de ordonanță președințială având ca obiect luarea unor măsuri vremelnice până la soluționarea cauzelor pe fond, conform art. 998 din Codul de procedură civilă. ... 122. Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași - Facultatea de Drept a apreciat că soluționarea incidentelor referitoare la executarea silită reglementată de art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014 revine instanței de executare și că sunt inadmisibile cererile de ordonanță președințială care tind la suspendarea executărilor silite declanșate potrivit aceluiași text de lege. ... 123. În susținerea acestei opinii s-a arătat că, în lipsa unei mențiuni specifice în cuprinsul textului de lege analizat, noțiunii de „executare silită“ nu îi pot fi atașate alte înțelesuri decât cele prevăzute în dreptul comun. Utilizarea în art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014 a noțiunii de „executare silită“ are drept consecință incidența dispozițiilor din Codul de procedură civilă și Codul de procedură fiscală, care reglementează procedura execuțională. ... 124. Sub aspectul identificării organului de executare competent să efectueze executarea silită în ipoteza prevăzută de art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014, sunt pe deplin aplicabile dispozițiile art. 623 din Codul de procedură civilă. Astfel, de lege lata, executarea silită reglementată de art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014 este realizată de executorul judecătoresc, respectiv de organele de executare prevăzute de art. 220 din Codul de procedură fiscală. ... 125. Această determinare are implicații directe și imediate și în ceea ce privește stabilirea instanței competente să soluționeze incidentele ivite în cursul procedurii execuționale, respectiv contestațiile la executare și cererile de suspendare a executării silite. ... 126. S-a arătat că dispozițiile art. 45 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 limitează competența judecătorului-sindic la controlul judecătoresc al activității administratorului judiciar și/sau a lichidatorului judiciar și la procesele și cererile de natură judiciară aferente procedurii insolvenței. Fiind o normă de trimitere, art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014 scoate procedura de executare silită la care face referire din sfera de aplicare a procedurii insolvenței și o plasează pe tărâmul dreptului comun, inclusiv în ceea ce privește organul de executare. ... 127. Stabilirea pe cale de interpretare a competenței judecătorului-sindic de a soluționa contestațiile la executare și cererile de suspendare a executării silite ar contraveni dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, întrucât nu există un text de lege care să îi atribuie în competență aceste cereri. ... 128. De vreme ce art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014 nu face vreo altă mențiune, tot ce presupune executarea silită trebuie înțeles în condițiile prevăzute de dreptul comun, inclusiv în privința competenței stabilite în favoarea instanței de executare, respectiv a judecătoriei. ... 129. Față de această concluzie cu privire la prima problemă de drept, rezolvarea celei de-a doua este în sensul că o cerere de ordonanță președințială care ar tinde la suspendarea executării silite este inadmisibilă, suspendarea urmând a opera în condițiile dreptului comun, respectiv art. 719 din Codul de procedură civilă și art. 260 alin. (2) din Codul de procedură fiscală. ... ...