Decizia ÎCCJ nr. 15/2020 (RIL)Punctul VII

VII. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 34. Procurorul general a apreciat că prima orientare jurisprudențială este în litera și spiritul legii pentru următoarele argumente: problema de drept ce urmează a fi dezlegată ține, în esență, de interpretarea dispozițiilor art. 256 din Codul muncii, respectiv dacă instituția plății nedatorate se aplică și în ipoteza în care salariatul a încasat de la angajator o sumă de bani în temeiul unui titlu executoriu provizoriu, desființat ulterior în calea de atac. Pe de altă parte, problema de drept pleacă de la premisa că executarea a avut caracter benevol, nefiind demarată executarea silită. ... 35. Procurorul general a apreciat că obligația de restituire revine angajatului, în temeiul art. 256 alin. (1) din Codul muncii, în acele situații în care, independent de orice culpă, acesta a încasat sume nedatorate, a primit bunuri care nu i se cuveneau sau i s-au prestat servicii la care nu era îndreptățit, fiind circumscrisă acestor ipoteze și obligația de restituire a sumelor primite de la angajator atunci când în apel nu s-a stabilit o obligație de plată. ... 36. În aceste ipoteze, dispozițiile art. 256 alin. (1) din Codul muncii se corelează cu cele ale art. 1.635-1.649 din Codul civil. Or, conform art. 1.635 alin. (1) din Codul civil, restituirea prestațiilor are loc ori de câte ori cineva este ținut, în virtutea legii, să înapoieze bunurile primite fără drept ori din eroare sau în temeiul unui act juridic desființat ulterior cu efect retroactiv ori ale cărui obligații au devenit imposibil de executat din cauza unui eveniment de forță majoră, a unui caz fortuit ori a unui alt eveniment asimilat acestora. ... 37. Totodată, textul de lege anterior evocat consacră un caz particular de restituire a prestațiilor și, implicit, o aplicație a dispozițiilor art. 1.635 alin. (1) din Codul civil, în teza referitoare la restituirea prestațiilor efectuate în temeiul unui act juridic desființat ulterior, cu efect retroactiv, cu singura particularitate că prestația debitorului are ca obiect drepturi bănești aferente unor raporturi juridice de muncă care au fost stabilite ca debit printr-o hotărâre judecătorească. ... 38. De asemenea, art. 643 din Codul de procedură civilă, având denumirea marginală „Desființarea titlului executoriu“, dă expresie unei aplicații particulare a efectelor nulității din dreptul substanțial, guvernate de principiile quod nullum est, nullum producit effectum și restitutio in integrum. Ca atare, desființarea titlului executoriu se înfățișează ca o cauză de ineficacitate a plății efectuate în baza acestuia, prin dispariția temeiului juridic al plății. ... 39. Procurorul general a arătat că în doctrină se distinge între plata subiectiv nedatorată și cea obiectiv nedatorată. Prima desemnează situația în care plata este efectuată în beneficiul unei alte persoane decât creditorul, iar cea de-a doua vizează situația în care datoria nu există. ... 40. Condiția erorii solvensului este cerută doar în prima ipoteză, în care plata a fost făcută unei alte persoane decât creditorul, existând eroare asupra calității de creditor a accipiensului, nu și în cazul plății obiectiv nedatorate, respectiv atunci când: aceasta s-a făcut sub condiție suspensivă, iar condiția nu s-a realizat; s-a plătit o datorie ulterior rezolvită; plata a fost făcută în executarea unei obligații lovite de nulitate, iar părțile au fost repuse în situația anterioară. ... 41. Obligația de restituire ce revine salariatului în temeiul art. 256 alin. (1) din Codul muncii constituie o aplicație particulară, în planul raporturilor juridice de muncă, a dispozițiilor art. 1.341-1.344 din Codul civil. Situația în care plata a fost efectuată de către angajator în temeiul unei hotărâri care se bucura de executorialitate provizorie, ulterior desființată sau modificată în calea de atac, relevă o plată obiectiv nedatorată, devenită astfel ca efect al dispariției temeiului juridic în baza căruia a fost efectuată. ... 42. Procurorul general a mai arătat că trebuie făcută distincția între noțiunea de „plată“ și cea de „executare“ a unei obligații. Potrivit art. 622 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa în sensul că nu vrea să facă plata, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, potrivit cărții a V-a a codului, dacă prin lege specială nu se prevede altfel. ... 43. Așadar, criteriul esențial pentru delimitarea plății nedatorate de procedura întoarcerii executării este cel al sesizării organului de executare și declanșarea în acest mod a procedurii de executare silită. ... 44. În această situație, plata efectuată chiar voluntar, după sesizarea executorului judecătoresc, se circumscrie unei executări silite și, în măsura în care se dovedește că nu a fost datorată, întrucât titlul executoriu a fost desființat, deschide accesul la procedura întoarcerii executării. ... 45. Pe de altă parte, plata benevolă efectuată de debitor (solvens) înainte ca creditorul (accipiens) să fi sesizat organul de executare dă naștere dreptului la restituire, în măsura în care devine nedatorată prin dispariția fundamentului său juridic, în temeiul art. 256 alin. (1) din Codul muncii raportat la art. 1.341-1.344 și art. 1.635 din Codul civil. Norma de la art. 651 alin. (1) din Codul de procedură civilă care reglementează competența judecătoriei, ca instanță de executare, are caracter imperativ. Or, pentru determinarea instanței de executare, legiuitorul s-a raportat temporal la sesizarea organului de executare. Prin urmare, orice incident procedural, inclusiv întoarcerea executării pe cale principală, se va raporta la data sesizării organului de executare. ... ...