Decizia ÎCCJ nr. 15/2020 (RIL)Punctul VIII

VIII. Opiniile exprimate de specialiștii consultați 46. Academia de Studii Economice din București - Departamentul de drept a apreciat că stabilirea naturii juridice a acțiunii promovate de angajator în contradictoriu cu salariatul pentru restituirea sumelor achitate de bunăvoie, în baza hotărârii primei instanțe, desființate ulterior în calea de atac, depinde de momentul executării benevole a obligației. ... 47. Potrivit art. 622 alin. (1) din Codul de procedură civilă, obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie. Toate dispozițiile care urmează, cuprinse în cartea a V-a din Codul de procedură civilă, privesc ipoteza în care nu s-a realizat executarea de bunăvoie a obligației. Din momentul sesizării organului de executare începe procedura executării silite și numai acțiunea în restituirea plății efectuate după acel moment va avea natura juridică a întoarcerii executării. Există așadar două ipoteze distincte. ... 48. Prima ipoteză vizează plata efectuată anterior sesizării organului de executare (de bunăvoie). Această plată se face pe baza unui titlu executoriu, dar nu este circumscrisă executării silite, astfel încât art. 256 alin. (1) din Codul muncii este aplicabil, iar competența revine tribunalului în a cărui circumscripție își are sediul reclamantul. Chiar dacă plata era datorată la momentul efectuării ei, aceasta a devenit nedatorată prin desființarea titlului în baza căruia a fost efectuată. Caracterul nedatorat al plății nu trebuie raportat la momentul efectuării ei, ci la momentul în care se solicită restituirea. În plus, însăși executarea are caracter provizoriu, potrivit art. 448 alin. (2) din Codul de procedură civilă, deci plata este „datorată“ doar sub rezerva menținerii hotărârii date de prima instanță. ... 49. A doua ipoteză vizează plata efectuată după sesizarea organului de executare, aceasta fiind circumscrisă unei executări silite chiar și atunci când este efectuată voluntar. În acest caz, devine aplicabilă instituția întoarcerii executării, fiind incidente dispozițiile art. 724 alin. (3) din Codul de procedură civilă, astfel încât competența de soluționare a cererii de întoarcere a executării prin restabilirea situației anterioare revine instanței de executare, respectiv judecătoriei. ... 50. Universitatea de Vest din Timișoara - Facultatea de drept a prezentat două opinii cu privire la problema de drept ce formează obiectul recursului în interesul legii. ... 51. Într-o opinie s-a apreciat că a doua orientare jurisprudențială este corectă, având în vedere că art. 723 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu condiționează întoarcerea executării de începerea executării silite, menționând alternativ dreptul la întoarcerea executării în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită. ... 52. Dacă legiuitorul ar fi intenționat ca prevederile referitoare la întoarcerea executării să fie aplicabile numai după începerea executării silite, ar fi denumit capitolul VIII „întoarcerea executării silite“, iar nu „Întoarcerea executării“. Or, unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă. ... 53. Un alt argument pentru aplicarea prevederilor referitoare la întoarcerea executării este și cel prevăzut în art. 631 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care stabilește caracterul de drept comun al dispozițiilor din Codul de procedură civilă, fără a lăsa loc excepțiilor bazate pe izvorul ori natura obligațiilor cuprinse în titlul executoriu sau calitatea părților. Pentru a fi supusă restituirii, plata efectuată de debitor trebuie să fie lipsită de cauză juridică, ceea ce presupune inexistența obligației de plată. Executarea de bunăvoie a sumei datorate nu este echivalentul unei plăți efectuate de solvens, în sensul art. 256 din Codul muncii, raportat la art. 1.341-1.344 din Codul civil. ... 54. S-a mai arătat că art. 256 din Codul muncii nu privește decât situații excepționale în care plata are loc în executarea contractului individual de muncă și în condițiile unei veritabile plăți nedatorate. Astfel, atunci când pârâtul dintr-un litigiu de muncă dorește să își recupereze suma achitată voluntar în baza sentinței pronunțate în primă instanță trebuie să apeleze la instituția întoarcerii executării. ... 55. După pronunțarea hotărârii judecătorești de obligare la plată a angajatorului, acesta datorează suma nu în temeiul obligației contractuale sau legale care a făcut obiectul judecății în fond, ci în baza titlului executoriu reprezentat de hotărârea judecătorească. ... 56. Într-o altă opinie s-a apreciat că se impune realizarea unei distincții între executarea obligației în mod voluntar și executarea acesteia pe cale silită, fiind aplicabile instituții juridice diferite care atrag reguli diferite în materia competenței. ... 57. Art. 622 alin. (2) din Codul de procedură civilă stabilește că executarea silită începe odată cu sesizarea organului de executare. Aceasta înseamnă că, până la formularea cererii de executare silită de către creditor, faza procesuală a executării silite nu începe, chiar dacă există un titlu executoriu (indiferent dacă acesta este sau nu supus vreunei posibile căi de atac). În cazul executării silite a obligației devin aplicabile regulile din materia executării silite, inclusiv cele referitoare la întoarcerea executării, în situația desființării titlului executoriu. ... 58. Drept urmare, dacă a fost declanșată procedura execuțională, devin aplicabile regulile din materia executării silite, raportul juridic devenind unul de drept procesual specific fazei de executare silită, indiferent de natura raportului juridic de drept material din care provine titlul executoriu, raportul juridic existent în planul dreptului material fiind astfel transpus în planul dreptului procesual. Soluția este deplin aplicabilă și atunci când titlul executoriu este reprezentat de o hotărâre judecătorească nedefinitivă, pronunțată într-un litigiu de muncă, dacă a fost declanșată procedura executării silite. ... 59. În schimb, dacă executarea obligației cuprinse în titlul executoriu s-a realizat de bunăvoie, potrivit art. 622 alin. (1) din Codul de procedură civilă, rezultă că executarea silită nu a fost declanșată. Ca atare, în această ipoteză, desființarea ulterioară a titlului executoriu, cu efect retroactiv, va atrage incidența prevederilor referitoare la restituirea prestațiilor și repunerea părților în situația anterioară, în temeiul art. 256 din Codul muncii și art. 1.635 alin. (1) din Codul civil. ... 60. Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică a Înaltei Curți de Casație și Justiție a apreciat că a doua orientare jurisprudențială este corectă. ... 61. În fundamentarea acestei opinii s-a arătat că stabilirea naturii litigiului, care conduce la determinarea instanței competente să îl soluționeze, presupune identificarea izvorului obligației de restituire a plăților efectuate de angajator în favoarea salariatului. ... 62. Situația premisă de la care se pornește în determinarea naturii juridice a acțiunii angajatorului în restituirea sumelor plătite salariatului constă în existența unui titlu executoriu, în baza căruia a fost efectuată plata unei sume de bani, respectiv a unei hotărâri judecătorești, desființate în calea de atac, ulterior efectuării plății. Până la momentul soluționării căii de atac, executorialitatea hotărârii este în ființă, în temeiul normelor procesual civile. ... 63. Chiar dacă hotărârea judecătorească executorie, în baza căreia a fost efectuată plata, a avut ca izvor un conflict de muncă, izvorul obligațional a fost mutat într-o altă sferă după pronunțarea hotărârii, plata efectuată de angajator în favoarea salariatului fiind rezultatul respectării efectelor hotărârii judecătorești în cadrul unui raport juridic de executare, fără a distinge între executarea de bunăvoie și cea silită. ... 64. S-a mai arătat că situația premisă a obligației de restituire prevăzute de art. 256 alin. (1) din Codul muncii nu acoperă cazul existenței unui titlu executoriu reprezentat de o hotărâre judecătorească care și-a produs efectele până la momentul desființării sale într-o cale de atac, ci constă în efectuarea unei plăți de către angajator în favoarea salariatului, izvorâte din existența raporturilor de muncă propriu-zise. ... 65. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași - Facultatea de drept a apreciat că a doua orientare jurisprudențială este corectă. ... 66. În susținerea acestei opinii s-a arătat că art. 256 alin. (1) din Codul muncii reprezintă o formă a plății nedatorate care intervine pe fondul existenței unui contract individual de muncă, fără însă ca acest contract să confere temei juridic pentru plată. ... 67. Instituția reglementată de art. 723 și următoarele din Codul de procedură civilă se referă la „întoarcerea executării“, iar nu la „întoarcerea executării silite“. Ca atare, legiuitorul a reglementat această cale procesuală nu doar pentru situația în care a fost desființată procedura execuțională, ci și pentru situația în care a fost desființat titlul executoriu, tocmai pentru că executarea obligațiilor cuprinse în acesta poate fi făcută nu numai în urma procedurii de executare, ci și în modalitatea unei executări benevole (anterior formulării cererii de executare) sau voluntare (după formularea cererii de executare). ... 68. A considera că procedura întoarcerii executării este deschisă numai debitorului care a fost executat silit ar însemna să fie lipsit de beneficiile procedurii respective (taxă de timbru într-un cuantum special, procedură de judecată care se desfășoară cu celeritate, posibilitatea de a obține executarea provizorie judecătorească a hotărârii de primă instanță) chiar debitorul care, de bună-credință, a executat obligațiile cuprinse în titlul executoriu (ulterior desființat), fără intervenția executorului judecătoresc. ... 69. Într-o interpretare care să producă efecte juridice, dispozițiile art. 723 din Codul de procedură civilă trebuie înțelese ca oferind un mijloc procedural specific debitorului care a executat sau a fost supus executării, în toate cazurile în care titlul a fost desființat sau procedura de executare a fost desființată. Este vorba exclusiv de un cadru procedural în care vor fi valorificate temeiurile de drept substanțial ale restabilirii situației anterioare, între acestea regăsindu-se și cele referitoare la restituirea prestațiilor de la art. 1.635 și următoarele din Codul civil. ... 70. S-a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru aplicarea regulilor privind instituția plății nedatorate. Astfel s-a arătat că aceasta presupune o plată efectuată în mod voluntar și din eroare, iar nu o plată care are la bază un titlu executoriu și care constă într-un act de executare benevolă a obligației instituite printr-o hotărâre judecătorească. ... 71. Plata efectuată în temeiul titlului executoriu este impusă de lege și are la bază reprezentarea caracterului provizoriu al executării. Prin urmare, în acest caz, nu se pot constata lipsa temeiului juridic al plății și nici existența erorii. ... ...