Decizia ÎCCJ nr. 20/2020 (HP)Punctul VII

VII. Punctul de vedere exprimat de Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra chestiunii de drept supuse dezlegării Direcția de specialitate din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu privire la chestiunea de drept care formează obiectul Dosarului nr. 1.060/1/2020, a exprimat opinia că, în interpretarea dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. c) din Codul penal, în caz de concurs de infracțiuni, în ipoteza în care suma corespunzătoare unei zile-amendă stabilită pentru infracțiunile concurente este diferită, amenda rezultantă se calculează după cum urmează: a) se cumulează pedeapsa amenzii celei mai grele, ca pedeapsă pecuniară exprimată în lei, cu sporul de o treime din totalul celorlalte amenzi stabilite, exprimat în lei; ... b) se determină numărul de zile-amendă, prin cumularea numărului de zile-amendă stabilit pentru pedeapsa amenzii celei mai grele cu numărul de zile-amendă corespunzător sporului (o treime din totalul zilelor-amendă stabilite pentru celelalte amenzi)^3; ^3 În opinia noastră, prin aplicarea dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. c) din Codul penal, nu se poate depăși limita maximă generală de 400 de zile-amendă. Deși pedeapsa amenzii constituie o pedeapsă principală pecuniară exprimată în lei, iar zilele-amendă constituie unul dintre elementele pe baza cărora se determină cuantumul amenzii, în dispozițiile art. 61 alin. (2) din Codul penal legiuitorul prevede o limită maximă generală a zilelor-amendă (400 de zile), distinctă de limita maximă generală a pedepsei principale a amenzii. ... c) se stabilește suma corespunzătoare unei zile-amendă, prin împărțirea cuantumului pedepsei rezultante a amenzii exprimat în lei la numărul de zile-amendă determinat conform mecanismului indicat la lit. b) . ... Opinia se întemeiază pe următoarele argumente: În concepția Codului penal, reflectată în dispozițiile art. 61 alin. (1) , amenda constituie o pedeapsă principală pecuniară, exprimată în lei. În acest sens, în dispozițiile menționate se prevede că amenda constă în suma de bani pe care condamnatul este obligat să o plătească statului. Indiferent de sistemul pe baza căruia se determină cuantumul amenzii (sistemul zilelor-amendă), caracterul pecuniar este de esența acestei pedepse principale. În dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. c) din Codul penal, în materia concursului de infracțiuni, legiuitorul se referă în mod explicit la pedeapsa amenzii, în accepțiunea prevederilor art. 61 alin. (1) din Codul penal, iar nu la elementele pe baza cărora se stabilește cuantumul amenzii, reglementate în dispozițiile art. 61 alin. (2) din Codul penal. Astfel, în cadrul dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. c) din Codul penal, referitoare la concursul de infracțiuni, legiuitorul reglementează ipoteza în care s-au stabilit „numai pedepse cu amendă“ și prevede că, în această ipoteză, se aplică „pedeapsa“ amenzii celei mai grele, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte „pedepse“ cu amendă stabilite. În consecință, în cazul concursului de infracțiuni, în ipoteza în care s-au stabilit „numai pedepse cu amendă“, în temeiul dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. c) din Codul penal, pedeapsa rezultantă a amenzii se determină prin cumularea cuantumului exprimat în lei al amenzii celei mai grele cu cuantumul exprimat în lei al sporului de o treime din totalul celorlalte amenzi stabilite.^4 ^4 Constantin Mitrache, Cristian Mitrache, Drept penal român, Partea generală, Ediția a III-a, revăzută și adăugită, Editura Universul Juridic, București, 2019, p. 340; potrivit autorilor, contopirea se va face între pedepsele cu amenda reprezentând sumele de bani stabilite pentru infracțiunile aflate în concurs. Florin Streteanu, Daniel Nițu, Drept penal, Partea generală, vol. II, Editura Universul Juridic, București, 2018, p. 126; autorii arată că, în condițiile individualizării pedepsei amenzii pe baza sistemului zilelor-amendă, trebuie stabilit dacă formula de calcul al pedepsei rezultante se va aplica cu privire la sumele stabilite pentru amenzi sau cu privire la numărul zilelor-amendă stabilit pentru fiecare infracțiune în parte. Discuția se justifică în special dacă în cazul diferitelor amenzi nu a fost stabilită aceeași sumă pentru o zi-amendă, situație întâlnită mai ales atunci când infracțiunile concurente nu au fost judecate împreună. De asemenea, autorii arată că textul art. 39 alin. (1) lit. c) din Codul penal pare a sugera că va fi avut în vedere cuantumul fiecărei amenzi, în vreme ce art. 61 alin. (6) din Codul penal pare a sugera că vor fi avute în vedere zilele-amendă stabilite pentru fiecare infracțiune. În opinia autorilor, pentru determinarea rezultantei trebuie avute în vedere amenzile stabilite pentru fiecare infracțiune concurentă, art. 61 alin. (6) din Codul penal neavând vocație de aplicare în ipoteza analizată, deoarece textul menționat are în vedere doar acele cauze de atenuare sau agravare care își produc efectele asupra limitelor speciale ale zilelor-amendă. Dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. c) din Codul penal, care instituie sistemul cumulului juridic cu aplicarea obligatorie a unui spor fix, nu creează temeiul legal pentru realizarea cumulului prin raportare la elementele sistemului zilelor-amendă, ci prin raportare la pedeapsa amenzii, ca pedeapsă pecuniară. Calcularea pedepsei rezultante a amenzii - prin cumularea cuantumului exprimat în lei al amenzii celei mai grele cu cuantumul exprimat în lei al sporului de o treime din totalul celorlalte amenzi stabilite - nu exclude obligația de a determina numărul de zile-amendă corespunzător amenzii rezultante. În cazul concursului de infracțiuni, în ipoteza în care s-au stabilit numai pedepse cu amendă, cuantumul fiecărei amenzi se determină prin sistemul zilelor-amendă, în temeiul art. 61 alin. (2) din Codul penal, prin înmulțirea sumei corespunzătoare unei zile-amendă cu numărul zilelor-amendă. În conformitate cu dispozițiile art. 61 alin. (3) teza I din Codul penal, numărul zilelor-amendă se stabilește potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei. Fiind determinat pe baza criteriilor generale de individualizare a pedepsei și, în consecință, reflectând gravitatea infracțiunii și periculozitatea infractorului (așa cum se prevede în partea introductivă a art. 74 din Codul penal), numărul de zile-amendă stabilit pentru fiecare infracțiune concurentă constituie un element al sistemului zileloramendă care nu poate fi modificat, în opinia noastră, în cadrul operațiunilor pe care le implică aplicarea dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. c) din Codul penal, ci trebuie să se regăsească în rezultatul acestor operațiuni. Prin urmare, numărul de zile-amendă corespunzător pedepsei rezultante a amenzii se determină prin cumularea numărului de zile-amendă stabilit pentru amenda cea mai grea cu numărul de zile-amendă care reprezintă o treime din totalul zilelor-amendă stabilite pentru celelalte amenzi. De exemplu, în cazul unui concurs alcătuit din 3 infracțiuni, dacă pentru amenda cea mai grea s-a stabilit un număr de 200 de zile-amendă, iar pentru celelalte două amenzi s-a stabilit un număr de 120 de zileamendă și un număr de 150 de zile-amendă, numărul de zileamendă corespunzător pedepsei rezultante a amenzii se determină prin cumularea a 200 de zile-amendă cu 90 de zileamendă [1/3 din 270 de zile-amendă (120 de zile-amendă + 150 de zile-amendă)]. În ipoteza în care, în cazul amenzilor stabilite pentru infracțiuni concurente, suma corespunzătoare unei zile-amendă este diferită - admițând că numărul zilelor-amendă stabilit pentru fiecare infracțiune concurentă trebuie să se reflecte în numărul de zile-amendă stabilit pentru pedeapsa rezultantă a amenzii -, unica soluție posibilă pentru determinarea sumei corespunzătoare unei zile-amendă pentru pedeapsa rezultantă constă în împărțirea cuantumului pedepsei rezultante a amenzii exprimat în lei la numărul de zile-amendă determinat conform mecanismului indicat în paragraful anterior. În cadrul operațiunilor pe care le implică aplicarea dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. c) din Codul penal nu pot fi modificate nici cuantumul amenzii stabilite pentru fiecare infracțiune concurentă exprimat în lei și nici numărul zilelor-amendă stabilit pentru fiecare amendă, care trebuie să se reflecte în numărul zilelor-amendă stabilit pentru pedeapsa rezultantă. Unicul element care poate fi modificat în cadrul operațiunilor menționate este suma corespunzătoare unei zile-amendă, întrucât, în conformitate cu dispozițiile art. 61 alin. (3) teza a II-a din Codul penal, cuantumul sumei corespunzătoare unei zileamendă se stabilește ținând seama de situația materială a condamnatului și de obligațiile legale ale condamnatului față de persoanele aflate în întreținerea sa. În consecință, nereflectând gravitatea infracțiunii și periculozitatea infractorului, suma corespunzătoare unei zile-amendă constituie un element al sistemului zilelor-amendă care poate fi modificat.^5 ^5 Florin Streteanu, Daniel Nițu, op. cit., p. 127-129; autorii prezintă două soluții posibile pentru ipoteza în care, în cazul amenzilor stabilite pentru infracțiuni concurente, suma corespunzătoare unei zile-amendă este diferită. O primă soluție este aceea susținută prin prezentul punct de vedere. Autorii arată că această soluție presupune aplicarea prin analogie a dispozițiilor art. 61 alin. (6) din Codul penal, analogie care, neoperând în defavoarea inculpatului, nu contravine principiului legalității. În opinia exprimată, soluția susținută nu presupune aplicarea prin analogie a dispozițiilor art. 61 alin. (6) din Codul penal, chiar dacă această analogie este permisă, ci se întemeiază pe imposibilitatea admiterii unei neconcordanțe între numărul zilelor-amendă stabilit pentru fiecare infracțiune concurentă și numărul zilelor-amendă stabilit pentru pedeapsa rezultantă a amenzii. O a doua soluție, pe care autorii o apreciază ca fiind preferabilă, constă în „determinarea cuantumului corespunzător unei zile-amendă ca medie ponderată a cuantumurilor stabilite în cazul pedepselor individuale, determinând apoi numărul de zile-amendă pornind de la acest cuantum“. În opinia exprimată, așa cum s-a arătat, numărul de zile-amendă stabilit pentru pedeapsa rezultantă trebuie să reflecte numărul de zile-amendă stabilit pentru fiecare infracțiune concurentă și nu poate fi modificat, întrucât privește gravitatea infracțiunii și periculozitatea infractorului. În plus, din calculul prezentat de autori prin aplicarea ambelor soluții într-un exemplu, potrivit soluției susținute prin prezentul punct de vedere au rezultat un număr mai mic de zile-amendă și un cuantum mai mare al sumei corespunzătoare unei zile-amendă, iar potrivit soluției apreciate ca fiind preferabilă de către autori a rezultat un număr mai mare de zile-amendă și un cuantum mai mic al sumei corespunzătoare unei zile-amendă. În condițiile în care, în temeiul dispozițiilor art. 63 alin. (1) din Codul penal, în cazul înlocuirii pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii, „numărul zileloramendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile cu închisoare“, opțiunea pentru soluția care conduce la stabilirea unui număr mai mic de zile-amendă apare ca justificată. În final, se precizează că, în absența reglementării, niciuna dintre soluțiile care pot fi concepute pentru aplicarea dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. c) din Codul penal nu este la adăpost de critici. Opțiunea pentru soluția prezentată se întemeiază pe separarea elementelor sistemului zilelor-amendă care nu pot fi modificate în cadrul operațiunilor pe care le presupune aplicarea dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. c) din Codul penal de elementele asupra cărora pot opera modificări în cadrul acelorași operațiuni. ...