Decizia ÎCCJ nr. 20/2020 (HP)Punctul VI

VI. Opinia specialiștilor consultați În condițiile art. 476 alin. (10) cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală s-au solicitat puncte de vedere specialiștilor cu privire la problema de drept supusă dezlegării. VI.1. Facultatea de Drept din cadrul Universității de Vest Timișoara, Departamentul de drept public, Centrul de Cercetări în Științe Penale, în opinia exprimată, a arătat că sesizarea trebuie respinsă ca inadmisibilă, întrucât sunt îndeplinite doar condițiile referitoare la stadiul și instanța în fața căreia s-a invocat chestiunea supusă dezlegării, respectiv cauza se află în cursul judecății în fața unui complet al Curții de Apel București, învestit cu soluționarea conflictului de drept penal în ultimă instanță, precum și aceea privind chestiunea de drept cu a cărei analiză a fost sesizată instanța supremă, că nu a primit o rezolvare printr-o hotărâre prealabilă anterioară sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui asemenea instrument de unificare a practicii judiciare aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Se consideră că nu este îndeplinită condiția existenței relației de dependență între dezlegarea pretinsei chestiuni de drept și soluționarea pe fond a cauzei. S-a apreciat că instanța de apel are posibilitatea verificării temeiniciei căii de atac cu care a fost învestită prin raportare directă la textul legal indicat, respectiv art. 39 alin. (1) lit. c) din Codul penal. Totodată, s-a considerat că, pe fond, interpretarea dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. c) din Codul penal cu privire la calculul pedepsei amenzii în caz de concurs de infracțiuni, în situația în care suma corespunzătoare unei zile-amendă stabilită pentru fiecare infracțiune concurentă este diferită, este identică cu interpretarea în situația în care cuantumul unei zile-amendă nu ar fi diferit, interesând sumele finale stabilite (amenzile penale ce urmează a fi contopite). Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție a avut la bază însă o preocupare a instanței de apel privind eventuala neexecutare în viitor a amenzii penale rezultante de către inculpata trimisă în judecată. ... VI.2. Facultatea de Drept din cadrul Universității „Lucian Blaga“ din Sibiu a exprimat opinia că pentru calculul pedepsei rezultante se va identifica întâi amenda cea mai grea (care are cuantumul cel mai mare), la care se adaugă o treime din suma celorlalte amenzi, după care se va proceda la stabilirea numărului zilelor-amendă dintre infracțiunile concurente, prin adăugarea la numărul zilelor-amendă corespunzătoare celei mai grele amenzi a unei treimi din totalul zilelor-amendă aplicate pentru celelalte infracțiuni. Ulterior, se va calcula valoarea unei zile-amendă din pedeapsa rezultantă, prin împărțirea valorii amenzii rezultante la numărul rezultant al zilelor-amendă. Specialiștii din cadrul facultății au invocat dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. c) ,art. 61 alin. (1) și (2) și ale art. 63 alin. (1) din Codul penal, putându-se observa că, în caz de neplată cu rea-credință a amenzii, pentru înlocuirea acesteia cu închisoarea, legiuitorul s-a raportat în mod exclusiv la numărul zilelor-amendă stabilite, fără a implica în vreun mod și cuantumul sumei stabilite pentru o zi-amendă. Nicio altă dispoziție din Codul penal sau din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal nu se referă la ipoteza contopirii mai multor pedepse cu amenda în situația în care cuantumul unei zileamendă stabilit diferă de la o hotărâre judecătorească la alta. Singurele referiri la această problemă au vizat amenzile stabilite definitiv sub imperiul Codului penal din 1969 și se regăsesc în art. 13 și 14 din Legea nr. 187/2012. S-a utilizat illo tempore un cuantum de referință pentru o zi-amendă în sumă de 150 lei. Aceste dispoziții legale privind stabilirea amenzii cu ajutorul sistemului de zile-amendă au caracter de noutate în legislația română și au fost preluate din alte coduri penale europene, dar în care nu se regăsesc dispoziții similare celor din art. 39 din Codul penal care ar impune stabilirea pedepsei celei mai grele și adăugarea la aceasta a unei treimi din totalul celorlalte pedepse stabilite. Din acest punct de vedere, reglementarea din legea română este deficitară, ceea ce ar impune pe viitor intervenția legiuitorului în acest sens. Se consideră că opinia reprezentantului Ministerului Public expusă se apropie cel mai mult de viziunea legiuitorului, respectiv că, în caz de înlocuire, unei zile-amendă îi corespunde o zi de închisoare. Astfel, calculul unei zile-amendă pentru pedeapsa rezultantă se va face în felul următor: se stabilește întâi pedeapsa rezultantă între sumele stabilite cu titlu de amendă, conform art. 38 și 39 din Codul penal, iar ulterior se stabilește numărul zileloramendă prin aplicarea acelorași dispoziții, urmând ca în final suma corespunzătoare pedepsei rezultante să se împartă la numărul zilelor-amendă rezultate. Din această împărțire va reieși cuantumul unei zile-amendă al pedepsei amenzii rezultante. Prin această manieră de calcul s-ar putea realiza o punere în valoare a numărului zilelor-amendă stabilite pentru fiecare infracțiune concurentă. ... VI.3. Facultatea de Drept din cadrul Universității „Babeș-Bolyai“ a exprimat opinia juridică în sensul că, în cazul pedepsei rezultante a amenzii aplicate în ipoteza unui concurs de infracțiuni, dacă suma corespunzătoare unei zile-amendă stabilită pentru fiecare infracțiune concurentă este diferită, determinarea numărului zilelor-amendă ce corespund cuantumului pedepsei rezultante se realizează astfel: 1. Se stabilește mai întâi suma care corespunde unei zile-amendă în structura pedepsei rezultante, ca medie ponderată a sumelor stabilite corespunzătoare pentru o ziamendă în cazul fiecărei pedepse individuale (având în vedere că suma stabilită în cazul pedepsei de bază va avea o pondere de 3, iar celelalte o pondere de 1). ... 2. Suma determinată ca amendă rezultantă se împarte la cuantumul mediu corespunzător unei zile-amendă, stabilit potrivit pct. 1, obținând astfel numărul zilelor-amendă ce corespunde amenzii rezultante. Autorul opiniei a exemplificat o situație, și anume că inculpatul a comis 3 infracțiuni concurente, acestea fiind judecate separat, instanțele stabilind: – pedeapsa P_1 - 100 de zile-amendă (în continuare Z-A), cu un cuantum de 50 lei/Z-A, în total 5.000 lei; ... – pedeapsa P_2 - 200 Z-A, cu un cuantum de 35 lei/Z-A, în total 7.000 lei; ... – pedeapsa P_3 - 300 Z-A, cu un cuantum de 40 lei/Z-A, în total 12.000 lei. ... Contopind cele trei pedepse, instanța va stabili o pedeapsă rezultantă de 16.000 lei. ... În continuare, autorul opiniei exprimate evidențiază, în raport cu problema vizată de întrebare, mai multe soluții pentru a stabili numărul zilelor-amendă ce corespunde cuantumului pedepsei rezultante: a) Aplicarea prin analogie a dispozițiilor art. 61 alin. (6) din Codul penal^1, pentru determinarea numărului de zile-amendă din structura rezultantei calculate potrivit art. 39 alin. (1) lit. c) din Codul penal. Astfel, în exemplul dat, pedeapsa de bază (P_3) are 300 de zile-amendă, la care ar urma să fie adăugată 1/3 din suma celorlalte pedepse, adică 100 de zile-amendă, obținând un total de 400 de zile-amendă care ar corespunde pedepsei rezultante. Suma corespunzătoare unei zile-amendă (importantă în caz de plată parțială) se va determina împărțind cuantumul pedepsei rezultante la acest număr de zile-amendă. ^1 Ar fi o aplicare prin analogie, întrucât, menționat, mecanismul reglementat de art. 61 alin. (6) din Codul penal privește limitele legale de pedeapsă, și nu pedepse determinate. Această analogie se poate dovedi, după caz, în favoarea sau în defavoarea inculpatului (în funcție de diferențele existente între cuantumul corespunzător unei zile-amendă stabilit pentru fiecare infracțiune, respectiv de numărul zilelor-amendă stabilite). Atunci când operează în defavoarea inculpatului, această analogie contravine principiului legalității, nefiind acceptabilă. ... b) Aplicarea unui mecanism apropiat de cel anterior, însă fundamentat direct pe dispozițiile art. 63 alin. (1) din Codul penal. Pentru a proceda astfel, pedeapsa rezultantă ar trebui descontopită în pedepsele individuale (așa cum se proceda sub imperiul Codului penal anterior), iar înlocuirea ar urma să se facă pentru fiecare pedeapsă individuală, pedepsele cu închisoarea astfel obținute urmând a fi apoi contopite potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal. Numărul zilelor-amendă astfel obținut este identic cu cel din ipoteza precedentă. Acest mecanism prezintă două inconveniente majore: – înlocuirea cu pedeapsa închisorii ar trebui să se facă direct cu privire la pedeapsa rezultantă, aceasta fiind cea care ar fi trebuit să se execute, nu amenzile stabilite pentru fiecare infracțiune; ... – mecanismul nu poate funcționa atunci când condamnatul a executat o parte din amenda rezultantă, în acest caz fiind imposibil de stabilit căreia dintre amenzile individuale îi corespunde partea deja plătită. ... ... c) O a treia soluție ar fi calcularea unei medii aritmetice a cuantumurilor stabilite de instanță pentru o zi-amendă și determinarea numărului de zile-amendă împărțind suma aferentă pedepsei rezultante la acest cuantum. În exemplul dat, suma astfel obținută ar fi media aritmetică a valorilor de 35, 40, respectiv 50 lei, adică 41,66 lei. Numărul zilelor-amendă ce ar corespunde rezultantei ar fi: 16.000 : 41,66 = 384 (de data aceasta mai mic decât în primele două situații). Acest mecanism, ce se remarcă în primul rând prin simplitate, are dezavantajul de a nu reflecta ponderea fiecărei pedepse individuale în pedeapsa rezultantă, știut fiind că ele nu se regăsesc în aceeași proporție (pedeapsa de bază se regăsește integral, celelalte în proporție de 1/3). ... d) În fine, o altă soluție ar presupune determinarea cuantumului corespunzător unei zile-amendă ca medie ponderată^2 a cuantumurilor stabilite în cazul pedepselor individuale, determinând apoi numărul de zile-amendă pornind de la acest cuantum. ^2 Se reamintește că media ponderată a n numere este egală cu suma produselor dintre ponderi și numere, împărțită la suma ponderilor. Acest mecanism pornește de la constatarea că în structura pedepsei rezultante pedeapsa de bază se regăsește integral, în vreme ce fiecare dintre celelalte pedepse individuale se regăsește doar în proporție de 1/3. Astfel, se poate spune că în structura pedepsei rezultante pedeapsa de bază are o pondere de 3, iar celelalte de 1. Ulterior, numărul de zile-amendă corespunzător pedepsei rezultante se obține împărțind amenda rezultantă la suma calculată ca medie ponderată. Aplicând acest mecanism în exemplul dat, în care pedeapsa de bază este P3, se obține ca sumă medie corespunzătoare unei zile-amendă: Numărul zilelor-amendă ce corespunde pedepsei rezultante va fi: N_Z-A = 16.000 : 41,2 = 388 În absența unui text legal se consideră că acest ultim mecanism este preferabil, întrucât, pe de o parte, evită aplicarea prin analogie a unor texte de lege, iar, pe de altă parte, rezultatul obținut reflectă fidel ponderea fiecărei pedepse în structura rezultantei. ... ... VI.4. Facultatea de Drept din cadrul Universității „Titu Maiorescu“ din București opinează pentru metoda mediei ponderate. Se arată că legea penală nu oferă niciun indiciu cu privire la modul de calcul al valorii unei zile-amendă în cazul concursului de infracțiuni. În doctrină s-au propus două metode pentru calcularea unei medii a valorii zilelor-amendă, în cazul concursului de infracțiuni (F. Streteanu, D. Nițu, Drept penal, Partea generală, Universul Juridic, București, 2018, vol. 2, p. 128): a) Metoda calculului prin analogie a dispozițiilor art. 61 alin. (6) din Codul penal, pentru determinarea rezultantei calculate potrivit art. 39 alin. (1) lit. c) din Codul penal. Astfel, inculpata a fost condamnată la o pedeapsă cu amenda în sumă de 3.000 lei, reprezentând 200 de zile a câte 15 lei, la o altă pedeapsă de 3.000 de lei, reprezentând 120 de zile a câte 25 lei. Aceste pedepse urmează a fi contopite cu alte două pedepse cu amenda, aplicate printr-o hotărâre anterioară, de 5.100 lei, reprezentând 170 de zile a câte 30 lei și 2.800 lei, reprezentând 140 de zile a câte 20 lei. Condamnata execută pedeapsa cea mai grea (5.100 lei), la care se adaugă o treime din totalul celorlalte amenzi - (3.000 + 3.000 + 2.800)/3 = 2.933. Condamnata va executa 5.100 + 2.933 = 8.033 lei. Analogia constă în aceea că numărul zilelor-amendă se calculează după același model indicat de legiuitor: la pedeapsa cea mai grea (în cazul dat, 170 de zile de amendă înmulțite cu 30 lei) se adaugă o treime din celelalte (200 + 120 + 140), adică 323 de zile. Valoarea unei zile-amendă se obține împărțind cuantumul amenzii, adică 8.033, la numărul zilelor-amendă, adică 323, rezultantul final fiind 24,86 lei, valoarea unei zile-amendă. ... b) Metoda mediei ponderate Potrivit acestei metode, cuantumul zilei-amendă din pedeapsa cea mai grea are o pondere de o unitate din totalul pedepsei aplicate. Această valoare se adaugă la o treime din totalul celorlalte, fiecare din acestea având o pondere de o treime din total. Pentru a respecta ponderea, cuantumul unei zile din pedeapsa cea mai grea se înmulțește cu 3. Pentru a calcula media ponderată a sumelor stabilite pentru o zi-amendă se va aduna cuantumul pedepsei celei mai grele, înmulțit cu 3, adică 30 înmulțit cu 3, cu celelalte valori ale unei zile-amendă (15 + 25 + 20), rezultând un total de 150 lei. Acest total se împarte la numărul infracțiunilor aflate în concurs, adică 4, la care se adaugă cifra 2, reprezentând o constantă aritmetică, pentru a asigura media ponderată. În cazul dat, prin împărțirea a 150 la (4 + 2), rezultă o medie ponderată a unei zile de amendă de 25 lei. S-a încercat o prezentare cât mai simplă, fără formule matematice complicate. Există și opinia că la stabilirea mediei ponderate, dacă valoarea unei zile-amendă este mai mare, aceasta trebuie să fie considerată pedeapsa principală, chiar dacă numărul zilelor la care se raportează este mai mic. (F. Streteanu, D. Nițu, Drept penal, Partea generală, Universul Juridic, București, 2018, vol. 2, p. 128). Se menționează că nu se raliază acestei opinii, considerând că pedeapsa cea mai grea este aceea care, prin raportarea numărului zilelor-amendă la valoarea unei zile-amendă, duce la cuantumul cel mai ridicat. Se concluzionează că diferența de calcul dintre cele două metode este de 0,14 lei. Deși, aparent mai complicată, media ponderată este mai exactă, rezultantul fiind totdeauna o sumă fără zecimale. În opinia autorilor, metoda prin analogie nu se justifică, chiar dacă există un vid legislativ, în sensul că legiuitorul ar fi trebuit să prevadă modul de stabilire a valorii unei zile-amendă. Cu toate acestea, pedepsele cu un cuantum mai redus decât pedeapsa cea mai grea nu se pot regăsi în media tuturor amenzilor decât ca o valoare ponderată în suma valorilor tuturor zilelor-amendă. Din acest motiv au optat pentru metoda mediei ponderate. ... ... ...