Decizia ÎCCJ nr. 14/2020 (HP)Punctul II

ÎCCJ · hotărâre prealabilă · 25.05.2020 · dosar 21/1/2020
Punctul II
II. Expunerea succintă a cauzei La data de 10 decembrie 2019, învestită cu soluționarea apelului declarat de reprezentantul Ministerului Public împotriva sentinței penale pronunțate cu privire la inculpatul intimat A., trimis în judecată sub aspectul acuzației săvârșirii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul fără a poseda permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (1) din Codul penal, și la inculpatul intimat B., pentru comiterea infracțiunii de încredințare a unui vehicul pentru a fi condus unei persoane aflate sub influența alcoolului, prevăzută de art. 335 alin. (3) teza ultimă din Codul penal, Curtea de Apel Oradea - Secția penală și pentru cauze cu minori a admis cererea formulată de reprezentantul Ministerului Public privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform dispozițiilor art. 475 și 476 din Codul de procedură penală, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în sensul „dacă, în condițiile art. 335 alin. (3) din Codul penal, acțiunea de încredințare a unui vehicul pentru a fi condus pe drumurile publice unei persoane despre care știa că se află sub influența alcoolului trebuie să vizeze o persoană care să aibă o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge sau este suficient ca aceasta să aibă o îmbibație alcoolică, indiferent de gradul de alcoolemie“. În acest sens, Curtea de Apel Oradea - Secția penală și pentru cauze cu minori a constatat că judecătorul de fond a fost de părere că acțiunea de încredințare a unui vehicul pentru a fi condus pe drumurile publice unei persoane despre care știa că se află sub influența alcoolului trebuie să vizeze o persoană care să aibă o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Atât timp cât cel care conduce autovehiculul nu comite infracțiunea prevăzută de art. 335 alin. (1) sau (2) din Codul penal ori de art. 336 din Codul penal, nu se poate reține comiterea unei fapte tipice de către cel care i-a încredințat vehiculul. Ministerul Public a apreciat că acțiunea de încredințare a unui vehicul pentru a fi condus pe drumurile publice unei persoane despre care știa că se află sub influența alcoolului nu trebuie să vizeze o persoană care să aibă o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, fiind suficient ca aceasta să aibă o îmbibație alcoolică, indiferent de gradul de alcoolemie. S-a mai precizat că textul de incriminare, art. 335 alin. (3) din Codul penal, teza finală, are în vedere o stare de fapt preexistentă, ce constă în aceea că persoana căreia i se încredințează autoturismul trebuie să se afle sub influența alcoolului, fără o altă precizare suplimentară privind nivelul alcoolemiei. ...
Sursa oficială ↗