Decizia ÎCCJ nr. 40/2020 (HP)Punctul X.1

X.1. Asupra admisibilității sesizărilor 102. Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, pentru declanșarea procedurii hotărârii prealabile au fost instituite mai multe condiții de admisibilitate, care se impun a fi întrunite în mod cumulativ și care pot fi enunțate astfel: – existența unei cauze în curs de judecată, aflată în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... – soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării; ... – chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; ... – Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra respectivei chestiuni de drept, iar aceasta nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 103. Procedând la analiza admisibilității prezentelor sesizări vizând normele de drept procesual, din perspectiva primelor două condiții enunțate, se apreciază că acestea sunt îndeplinite. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată de trei completuri de judecată din cadrul Curții de Apel București, Curții de Apel Galați și Curții de Apel Constanța învestite cu soluționarea căii de atac a recursului și respectiv a apelului în litigii a căror procedură de soluționare este cea specială, prevăzută de dispozițiile Legii nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, iar una dintre chestiunile ce se solicită a fi dezlegate vizează chiar natura căii de atac incidente în astfel de litigii. ... 104. În ce privește a treia condiție, sintagma folosită de legiuitor - „de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei“ - impune cu necesitate legătura strânsă dintre chestiunile de drept ce fac obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție și obiectul acțiunii civile, deoarece numai analizând pretenția concretă dedusă judecății instanțele realizează o judecată pe fond a cauzei. ... 105. Pe cale de consecință, admisibilitatea procedurii hotărârii prealabile, indiferent dacă privește o normă de drept material sau o normă de drept procedural, este condiționată de împrejurarea ca interpretarea pe care o va da instanța supremă să producă consecințe juridice de natură să determine soluționarea pe fond a cauzei. În cauză, obiectul celor trei sesizări adresate instanței supreme în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile vizează în mod evident probleme de drept ce se circumscriu sferei normelor de drept procesual, însă, câtă vreme completurile de judecată - titulare ale sesizărilor - sunt chemate să se pronunțe asupra căii de atac promovate, apare ca fiind îndeplinită și cerința ca soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării. ... 106. Problemele prezintă în continuare caracter de noutate, dată fiind jurisprudența redusă și recentă la nivel național cu privire la aceste chestiuni de drept și au un grad relativ ridicat de dificultate, generat de modificările succesive ale cadrului normativ și insuficiența reglementărilor. Astfel, textele de lege au fost considerate susceptibile de mai multe interpretări, aspect ce rezultă și din punctele de vedere exprimate de instanțe. ... 107. Această situație justifică și interesul în formularea celor 3 sesizări pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii generalizării unei practici neunitare privitoare la calea de atac ce poate fi promovată în astfel de cauze. ... 108. Deși Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice a lămurit chestiunea căii de atac incidente, a termenului în care aceasta poate fi exercitată, precum și a competenței instanței de control judiciar, acest aspect nu este de natură a înlătura îndeplinirea cerințelor de admisibilitate, câtă vreme potrivit dispozițiilor art. XI din actul normativ anterior menționat, procesele și cererile aflate în curs de soluționare în fața instanțelor judecătorești la data intrării în vigoare a acestui act normativ continuă să se judece în condițiile și cu procedura prevăzute de legea în vigoare la data la care au fost începute. ... 109. Totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra problemelor de drept puse în discuție, iar acestea nu fac obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 110. În consecință, sesizările formulate cu privire la interpretarea și aplicarea normelor de drept procesual îndeplinesc condițiile de admisibilitate prevăzute de lege pentru declanșarea procedurii hotărârii prealabile. ... 111. În privința chestiunii legate de dificultatea determinării normelor de drept substanțial aplicabile litigiilor decurgând din executarea contractelor administrative, se constată că sesizarea formulată de instanța de trimitere, Curtea de Apel București, nu este motivată. ... 112. Astfel, în condițiile în care art. 519 din Codul de procedură civilă nu definește noțiunea de „chestiune de drept“, în practica Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a arătat în mod constant că, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă, lacunară sau neclară. Chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare. ... 113. În același sens, întrebarea formulată în cadrul procedurii prealabile trebuie să vizeze o chestiune de drept punctuală, astfel încât soluția dată în această procedură să aibă în vedere numai chestiunea respectivă, iar nu întreaga problematică a unui text de lege. ... 114. De asemenea, referitor la acest aspect, în doctrină s-a arătat că, în înțelesul legii, chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită trebuie să fie specifică, urmărind interpretarea punctuală a unui text legal, fără a-i epuiza înțelesurile sau aplicațiile; întrebarea instanței trebuie să fie una calificată, iar nu generică și pur ipotetică. ... 115. În sesizarea formulată, instanța de trimitere nu indică punctual decât norme de drept procedural și dificultăți de interpretare în privința acestora, fără nicio referire la vreo normă de drept substanțial. Astfel, întrebarea formulată de autoarea sesizării, prin gradul său de generalitate, nu este una calificată, ci doar ipotetică, având ca finalitate rezolvarea unor chestiuni de drept cu valoare de principiu, în privința normelor de drept substanțial aplicabile contractelor administrative. ... 116. Din această perspectivă, sesizarea Curții de Apel București - Secția a VI-a civilă cu procedura pronunțării unei hotărâri prealabile referitoare la normele de drept substanțial aplicabile litigiilor decurgând din executarea contractelor administrative este inadmisibilă, raportat la dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă. ... ...