Decizia CCR nr. 479/2025Punctul 137

137. Se consideră că prezintă relevanță în analiza criticilor necesitățile stringente existente în sistemul de justiție la momentul adoptării normelor supuse analizei, precum și contextul mai larg economic și social ce a determinat intervenția legislativă, ambele stând la baza adaptării dispozițiilor legale privitoare la condițiile de pensionare. Astfel, în ceea ce privește situația actuală a resursei umane existente în cadrul instanțelor și parchetelor din România se impune o creștere urgentă a numărului de judecători și procurori, principalul mijloc de a asigura această creștere fără a afecta calitatea actului de justiție fiind rămânerea în funcție pentru o perioadă mai lungă a magistraților existenți. În susținerea acestei observații trebuie semnalat faptul că, potrivit informațiilor făcute publice de către CSM și Institutul Național al Magistraturii, în intervalul 2005-2020, așadar, ulterior intrării în vigoare a anteriorului cadru normativ privitor la funcționarea sistemului de justiție, respectiv Legea nr. 303/2004, Legea nr. 304/2004 și Legea nr. 317/2004, s-a menținut un număr mediu anual de 7.300 de posturi de judecător sau procuror ocupate. Stabilitatea a fost asigurată în acest interval și printr-un număr mediu de 162 de pensionări anuale, compensate printr-un număr mediu de 301 noi magistrați admiși anual în cadrul sistemului de justiție. Totuși, ca urmare a modificărilor legislative ce au intervenit începând cu anul 2018 cu privire la condițiile de vechime și vârstă, precum și cu privire la cuantumul pensiei, s-a putut observa o creștere exponențială a numărului de pensionări: astfel, în 2018 numărul de pensionări a crescut cu aproape 50% față de anul anterior, instituind o traiectorie ce a dus în 2022 la un număr maxim de 707 pensionări, de 4,6 ori mai mult decât numărul mediu de pensionări anuale din intervalul 2005-2020. Coroborată cu numărul scăzut de noi magistrați admiși în sistem, aceasta a făcut ca doar 72% din posturile de judecător sau procuror existente să fie ocupate în 2023, an în care a fost înregistrat cel mai scăzut număr de magistrați aflați în funcție în ultimii 25 de ani, respectiv 5.966, în timp ce 2.144 de posturi erau vacante. Drept consecință, în Raportul din 2023 privind statul de drept întocmit de către Comisia Europeană, s-a arătat că „deficitul tot mai mare de magistrați constituie o problemă îngrijorătoare, deoarece ar putea avea, în timp, un impact asupra calității și eficienței sistemului judiciar“. ...