Decizia CCR nr. 479/2025Punctul 139

CCR · decizie de neconstituționalitate · 20.10.2025
Punctul 139
139. Deficitul de personal care a generat această afectare a actului de justiție poate fi soluționat deopotrivă prin creșterea numărului de noi magistrați care sunt admiși în sistemul de justiție și prin scăderea numărului de magistrați care părăsesc sistemul de justiție prin pensionare. Aplicând parțial acest principiu, ca urmare a organizării mai multor concursuri pentru admitere în magistratură, în 2024 s-a ajuns la un grad de ocupare a posturilor de judecător și procuror de aproximativ 78%. Totuși, potrivit Raportului din 2025 privind statul de drept întocmit de Comisia Europeană, CSM a arătat că posturile vacante din sistemul judiciar reprezintă un „motiv de îngrijorare permanent“, deoarece multe instanțe nu dispun încă de personal suficient și au un volum de muncă foarte ridicat, în special în apel și la nivelul parchetelor. Astfel, se poate constata că, în ciuda sporirii la maximum a capacităților de pregătire ale Institutului Național al Magistraturii, creșterea numărului noilor admiși în sistemul de justiție nu a putut compensa creșterea numărului de magistrați care părăsesc anual sistemul prin pensionare. Dat fiind că magistrații admiși în sistem vor ocupa posturi exclusiv la nivelul judecătoriilor și parchetelor de pe lângă acestea, nu va exista pe termen scurt un impact și cu privire la resursa umană de la nivelul instanțelor și parchetelor de la un nivel superior și, implicit, nici cu privire la gradul de încărcare al acestora. Dimpotrivă, aceste instanțe și parchete sunt afectate atât de existența unui număr mare de dosare cu un grad sporit de dificultate, cât și de existența unui număr limitat de magistrați care îndeplinesc condițiile de experiență pentru a activa în cadrul lor. Astfel, pentru a deveni judecător în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, un magistrat trebuie să îndeplinească și condiția unei vechimi de minimum 18 ani, cu doar șapte ani mai puțin față de vechimea minimă necesară pentru pensionare. Implicit, un număr semnificativ al magistraților activi la instanțele și parchetele de grad superior se află, la scurt timp după începerea activității în cadrul acestora, în situația de a îndeplini condițiile de vechime și vârstă în vederea pensionării. În multe situații continuarea activității instanțelor și parchetelor de nivel superior se bazează pe opțiunea unor magistrați de a-și continua activitatea, în ciuda îndeplinirii condițiilor legale pentru pensionare. Totuși, astfel de conduite voluntare, deși binevenite, nu pot asigura reziliența sistemului pe termen mediu, demonstrând lipsa de viabilitate a normelor existente. ...
Sursa oficială ↗