Decizia ÎCCJ nr. 26/2020 (HP)Punctul XII

XII. Înalta Curte de Casație și Justiție 66. Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, punctele de vedere formulate de părți, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: ... 67. Potrivit prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 68. Textul legal evocat impune examinarea sesizării din perspectiva îndeplinirii cumulative a următoarelor condiții: – să existe o cauză în curs de judecată; ... – instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... – soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; ... – chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; ... – chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 69. Primele trei condiții de admisibilitate sunt îndeplinite. ... 70. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție este sesizată de un complet al Curții de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 1.619/100/2017, având ca obiect recursurile declarate de recurenții-pârâți împotriva Sentinței civile nr. 298 din 1 martie 2019, pronunțată de Tribunalul Maramureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. ... 71. Instanța de trimitere judecă în recurs în ultimă instanță în materia contenciosului administrativ, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. ... 72. Este îndeplinită și condiția de admisibilitate referitoare la existența unei legături de cauzalitate între problema de drept sesizată și soluționarea pe fond a cauzei, dar, pentru a argumenta îndeplinirea acestei condiții, întrebarea adresată de instanța de trimitere trebuie reformulată. ... 73. În acest sens, se cuvine subliniat faptul că, în realitate, o problemă de interpretare nu pune sintagma „în domeniul în care deține titlul“, întrucât acest domeniu rezultă neîndoielnic din mențiunea corespunzătoare care se regăsește pe diploma care atestă deținerea titlului științific de doctor și care este în deplină concordanță cu Nomenclatorul domeniilor și al specializărilor/ programelor de studii universitare, astfel cum acesta este aprobat anual prin hotărâre a Guvernului. ... 74. În realitate, așa cum se desprinde chiar din încheierea de sesizare (mai precis din punctul de vedere al completului de judecată), instanța de recurs subliniază că problema de drept ce se cere a fi dezlegată își are originea în divergența care există între angajat și angajator cu privire la înțelesul sintagmei „în domeniul în care își desfășoară activitatea“. ... 75. Privită din această perspectivă, problema de drept supusă dezlegării este în fapt aceea a compatibilizării a două sintagme: „domeniul pentru care deține titlul“ și „domeniul în care își desfășoară activitatea“, ambele cu referire la angajatul care pretinde acordarea sporului/indemnizației aferente titlului științific de doctor. ... 76. Această problemă este de esența soluției pe care instanța de recurs este chemată să o dea în cauză, având în vedere faptul că ambii recurenți-pârâți au criticat hotărârea de primă instanță sub aspectul modului în care s-a apreciat asupra îndeplinirii în speță a condiției referitoare la concordanța dintre domeniul în care intimatul-reclamant deține titlul și domeniul în care acesta își desfășoară activitatea. ... 77. Or, cel puțin din perspectiva modificării cererii introductive de instanță de la 31 octombrie 2017, sub aspectul solicitării de acordare a sporului aferent titlului de doctor de 50% din salariul de bază pentru perioada 2 iulie-4 septembrie 2017, este evidentă legătura cu cauza a dispozițiilor art. 14 alin. (1) teza întâi din Legea-cadru nr. 153/2017, recurenții-pârâți susținând în esență tocmai încălcarea acestor prevederi legale. ... 78. Sunt îndeplinite, de asemenea, condiția referitoare la inexistența pe rolul instanței supreme a unui recurs în interesul legii care să aibă ca obiect chestiunea de drept sesizată, precum și condiția ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra aceleiași chestiuni, nici prin decizii de speță și nici în cadrul unuia dintre cele două mecanisme de unificare a practicii judiciare. ... 79. În acest sens trebuie amintit că singura hotărâre cu referire la domeniul drepturilor aferente titlului științific de doctor este Decizia nr. 21 din 21 noiembrie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin care s-a stabilit că, în „interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 30 alin. (6) și art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea nr. 330/2009, art. 4 alin. (1) , art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010, art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 și art. 8 din anexa nr. 5 a Legii nr. 63/2011, au dreptul la sume compensatorii persoanele care au dobândit titlul de doctor după intrarea în vigoare a Legii nr. 330/2009“. ... 80. Nu este însă îndeplinită cerința noutății chestiunii de drept a cărei dezlegare se solicită în cauza de față. ... 81. Procedând la o examinare din perspectivă temporală a dispozițiilor legale incidente, se constată următoarele: ... 82. Art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța Guvernului nr. 38/2003) - aplicabil până la 1 ianuarie 2010, data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare - prevedea: „Polițiștii care posedă titlul științific de doctor beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care posedă titlul științific respectiv.“ ... 83. Legea-cadru nr. 284/2010 prevede la art. 19^1, introdus prin Legea nr. 193/2016 pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum și pentru stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare, următoarele: (1) Personalul care deține titlul științific de doctor, indiferent de data obținerii acestuia, beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază/solda funcției de bază/salariul funcției de bază/indemnizația de încadrare, dacă îndeplinește cumulativ următoarele condiții: a) își desfășoară activitatea în domeniul pentru care posedă titlul științific sau conducătorul instituției apreciază că pregătirea doctorală este utilă compartimentului în care își desfășoară activitatea persoana respectivă; ... b) nu a beneficiat de acordarea acestui spor sau nu i-a fost introdus în salariul de bază, potrivit reglementărilor legale anterioare, ca sumă compensatorie. ... (2) Prevederile alin. (1) se aplică persoanelor care îndeplinesc condițiile de acordare, începând cu luna următoare aprobării cererii. ... 84. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 prevede la art. 3^1 alin. (8) , introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 250/2016, cu modificările ulterioare, că: „Începând cu luna august 2016, personalul care deține titlul științific de doctor își desfășoară activitatea în domeniul în care a obținut acest titlu și nu beneficiază de suma compensatorie inclusă în anul 2010 în salariul de bază, solda/salariul de funcție, indemnizația lunară de încadrare, beneficiază de suma compensatorie aferentă titlului științific de doctor stabilită la nivelul similar în plată pentru aceeași funcție, grad didactic, tranșă de vechime în învățământ și gradație corespunzătoare vechimii în muncă pentru personalul didactic din învățământ, respectiv grad/treaptă profesională și gradație corespunzătoare vechimii în muncă sau, după caz, vechime în funcție în cazul celorlalte categorii de personal, din instituția sau autoritatea publică respectivă sau, după caz, într-o instituție sau autoritate publică similară“. ... 85. Legea-cadru nr. 153/2017 prevede la art. 14 alin. (1) următoarele: „Personalul care deține titlul științific de doctor beneficiază de o indemnizație lunară pentru titlul științific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul. Cuantumul salarial al acestei indemnizații nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor, compensațiilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor prevăzute la art. 25.“ ... 86. Succesiunea acestor acte normative evocate permite a se identifica o constantă a viziunii legiuitorului în privința condițiilor de acordare a sporului/indemnizației, în ipoteza supusă dezlegării, care se poate sintetiza astfel: este îndrituit la a beneficia de acest spor cel care deține titlul științific de doctor în domeniul în care își desfășoară activitatea. ... 87. Examinarea hotărârilor judecătorești comunicate la dosar de instanțele naționale relevă faptul că acestea au fost pronunțate începând cu anul 2016, dar cuprind referiri și la perioade anterioare acestui an (chiar la anul 2010), instanțele de judecată dezlegând, în mare parte dintre cazuri, chiar problema de drept de față. ... 88. Prin urmare, în condițiile în care reglementarea actuală a art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 s-a regăsit identic chiar în textul art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, iar instanțele de judecată au avut a aprecia îndeplinirea cerințelor din aceste texte legale și au pronunțat un număr semnificativ de hotărâri legate de acest aspect, nu se mai poate vorbi despre o chestiune de drept nouă în accepțiunea art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 89. Nu poate fi primit punctul de vedere al instanței de trimitere referitor la cerința noutății, pentru că supusă dezlegării este doar ipoteza prevăzută de art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, identică din perspectiva conținutului cu celelalte texte menționate în precedent, nu opțiunea legiuitorului de a exclude a doua ipoteză din art. 19^1 din Legea-cadru nr. 284/2010 de la aplicare în noua reglementare. ... 90. În sensul argumentelor de mai sus privitoare la cerința noutății chestiunii de drept este și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care a reținut în mod constant că acest caracter de noutate se pierde pe măsură ce o chestiune de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor. ... 91. Cu titlu exemplificativ se cuvin amintite următoarele decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept: Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 22 septembrie 2014; Decizia nr. 8 din 20 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 23 martie 2017; Decizia nr. 31 din 15 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 471 din 22 iunie 2017; Decizia nr. 82 din 20 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 23 februarie 2018; Decizia nr. 4 din 14 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 19 februarie 2019; Decizia nr. 15 din 8 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 29 mai 2019. ... 92. Având în vedere că dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă impun întrunirea cumulativă a cerințelor analizate în precedent, iar în cauză nu este respectată cerința noutății chestiunii de drept, sesizarea este inadmisibilă, urmând a fi respinsă în consecință. ... 93. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ...