Decizia ÎCCJ nr. 18/2020 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 45. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat opiniile teoretice ale magistraților asupra chestiunii de drept supuse dezlegării, din care a rezultat existența unor interpretări diferite, atașându-se doar trei hotărâri judecătorești. ... 46. Într-o primă orientare s-a apreciat că prevederile art. 643 alin. (2) din Codul civil instituie o excepție de la opozabilitatea hotărârii judecătorești, reglementată de art. 435 alin. (2) din Codul de procedură civilă, aspect care reiese cu claritate din modalitatea de formulare a celor două texte legale. ... 47. Astfel, coproprietarul poate beneficia de inopozabilitatea hotărârii judecătorești în ipoteza în care un alt coproprietar a pierdut procesul, iar partea care a câștigat ar intenționa să îi opună hotărârea potrivnică. În conformitate cu dispozițiile art. 435 alin. (2) din Codul de procedură civilă, hotărârea este opozabilă oricărei terțe persoane, atât timp cât aceasta din urmă nu face, în condițiile legii, dovada contrară. ... 48. Hotărârea judecătorească își produce efectele substanțiale (modificarea situației juridice dintre părțile în litigiu, prin aplicarea regulii de drept la împrejurările de fapt) numai între părți și succesorii acestora, neputând crea drepturi și obligații în favoarea terților care nu au fost atrași în niciun mod în proces. Hotărârea nu li se opune terților decât cu valoarea unui mijloc de probă susceptibil de proba contrară, astfel încât aceștia pot să combată cele stabilite în procesul la desfășurarea căruia nu au participat, invocând apărări proprii și pretinzând existența unui drept mai puternic, de natură să îl înlăture pe cel recunoscut în favoarea părții. ... 49. În sprijinul acestei opinii s-a susținut că, în interpretarea contrară, dispozițiile art. 643 alin. (2) teza a doua ar fi lipsite de conținut, urmând să nu-și găsească niciodată aplicabilitatea; or, această excepție a fost prevăzută tocmai pentru protejarea intereselor coproprietarului care nu a fost parte la judecata dintre celălalt coproprietar (ceilalți coproprietari) și cel în folosul căruia a fost pronunțată hotărârea judecătorească. ... 50. S-a mai arătat că opozabilitatea stricto sensu a actului jurisdicțional nu trebuie confundată cu obligativitatea efectelor acestuia, care funcționează doar în relația dintre părți și nici nu înseamnă o extensie a autorității lucrului judecat față de terți. Natura de opozabilitate (erga omnes) a dreptului real nu poate imprima același caracter hotărârii judecătorești, care rămâne supusă în principal relativității efectelor sale, regula opozabilității manifestându-se sub aspect probator și al eficacității substanțiale, în mod egal, indiferent de natura litigiului tranșat. Drept urmare a contestării opozabilității primei hotărâri judecătorești, în condițiile art. 643 alin. (2) teza a doua din Codul civil, revine instanței învestite cu cel de-al doilea litigiu sarcina de a verifica din nou, în contradictoriu cu coindivizarul care nu a fost parte în primul litigiu, dacă starea de fapt care a fost reținută în prima hotărâre corespunde realității. ... 51. Într-o altă orientare s-a apreciat că dispozițiile art. 643 alin. (2) din Codul civil nu instituie o excepție de la opozabilitatea hotărârii judecătorești, reglementată de art. 435 alin. (2) din Codul de procedură civilă. ... 52. În argumentarea acestei opinii s-a arătat că prevederile art. 435 alin. (2) din Codul de procedură civilă consacră efectul opozabilității erga omnes al hotărârii judecătorești, deci inclusiv pentru persoanele care nu au participat la judecarea cauzei respective, însă pentru acestea actul jurisdicțional final se impune doar ca mijloc de probă. În atare context, terții față de proces păstrează dreptul de a combate, din punct de vedere probatoriu, hotărârea pronunțată într-un litigiu derulat între alte persoane. ... 53. În privința dispozițiilor art. 643 alin. (2) din Codul civil, dacă teza întâi propune ca hotărârile judecătorești pronunțate în folosul coproprietății să profite tuturor coproprietarilor, teza a doua statuează că hotărârile judecătorești potrivnice unui coproprietar nu sunt opozabile celorlalți coproprietari. ... 54. Din interpretarea sistematică a art. 643 din Codul civil, coroborate cu prevederile art. 429-435 din Codul de procedură civilă (privitoare la efectele hotărârilor judecătorești), nu rezultă totuși că prin utilizarea sintagmei „nu sunt opozabile“ legiuitorul a avut intenția de a suprima valoarea probatorie a unei hotărâri judecătorești care evidențiază o soluție potrivnică unuia dintre coproprietarii ce nu au participat la soluționarea cauzei. Mai curând, intenția legiuitorului a fost aceea de a se referi la obligativitatea hotărârii judecătorești, potrivit art. 435 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în sensul că acel coproprietar care nu a participat la judecarea cauzei nu poate fi obligat să respecte hotărârea (ca efect al relativității). Acestuia îi poate fi însă opusă aceeași hotărâre, ca mijloc de dovadă comun, pentru care coproprietarul străin de litigiu are posibilitatea de a contraproba aspectele reținute de instanța care a soluționat pricina în defavoarea sa. ... 55. Dacă s-ar accepta teza potrivit căreia textul art. 643 alin. (2) din Codul civil ar consacra o veritabilă excepție a principiului opozabilității hotărârii, s-ar ajunge la situația în care hotărârea pronunțată în contradictoriu doar cu o parte dintre coproprietari ar fi lipsită de orice efect, judecata anterioară devenind astfel inutilă. ... 56. S-a mai susținut că art. 643 alin. (2) din Codul civil nu reprezintă decât o aplicație a principiului relativității efectelor hotărârii judecătorești, iar nu o excepție de la art. 435 alin. (2) din Codul de procedură civilă, conform căruia hotărârea este opozabilă oricărei terțe persoane atât timp cât aceasta din urmă nu face, în condițiile legii, dovada contrară. ... 57. În plus, coproprietarul care nu a fost parte în procesul în care s-a pronunțat hotărârea nefavorabilă coproprietății este un terț față de proces, prin urmare ar trebui să beneficieze de același tratament juridic ca și cel acordat celorlalți terți față de proces, deoarece din punct de vedere procesual civil se află în aceeași situație juridică, iar nu într-o situație care să impună tratament diferit. Acest lucru înseamnă ca nici acel coproprietar, ca orice alt terț, nu poate ignora hotărârea judecătorească, ci față de acesta hotărârea se va opune cu valoarea unui fapt juridic și cu valoarea unui mijloc de probă, respectiv de prezumție relativă. Cu alte cuvinte, străin față de dezbaterea judiciară, concretizată în hotărârea judecătorească definitivă, coproprietarul, ca orice alt terț, este obligat să recunoască existența acesteia ca fapt juridic, cel puțin până în momentul în care va demonstra în justiție situația contrară. ... 58. S-a arătat că o asemenea interpretare nu este contrară dispozițiilor art. 643 alin. (2) din Codul civil, care trebuie interpretate doar în sensul că hotărârile defavorabile unui coproprietar, spre deosebire de cele favorabile coproprietății, nu produc efecte patrimoniale negative asupra coproprietarului care nu a fost parte în proces, iar nu în sensul că hotărârile defavorabile unui coproprietar pot fi efectiv ignorate de acesta. ... 59. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ...