Decizia ÎCCJ nr. 51/2020 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 58. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat hotărâri judecătorești relevante, precum și puncte de vedere teoretice. ... 59. Într-o primă orientare s-a apreciat că art. 35 din Legea nr. 33/1994 nu este aplicabil și exproprierilor efectuate în temeiul Legii nr. 255/2010. ... 60. În argumentarea acestui punct de vedere s-a arătat că Legea nr. 33/1994 reprezintă legea-cadru în materia exproprierii, iar Legea nr. 255/2010 reprezintă norma juridică specială, care se aplică în situația exproprierii pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. În cuprinsul Legii nr. 255/2010 este reglementată procedura specială în materia exproprierii, având în vedere obiectul de reglementare al actului normativ menționat, iar în cap. II sunt stipulate etapele procedurii de expropriere. De asemenea, au fost reglementate în mod expres situațiile în care se poate dispune restituirea bunurilor expropriate, precum și modalitatea, termenele și procedura de urmat pentru restituirea acestora. În condițiile în care legiuitorul a reglementat distinct această procedură, nu este aplicabilă norma de trimitere. În ceea ce privește susținerea că această procedură a fost reglementată prin adoptarea Legii nr. 233/2018 și că exproprierea în cauza litigioasă ar fi avut loc înainte de intrarea în vigoare a actului normativ, s-a arătat că această problemă de drept reprezintă un aspect referitor la aplicarea și interpretarea actelor normative, ca efect al succesiunii în timp a acestora, care nu ar putea face obiectul unei sesizări a Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 61. S-a mai susținut că Legea nr. 255/2010, care este o lege specială, nu recunoaște expropriatului posibilitatea de a cere retrocedarea imobilului expropriat în cazul neefectuării unei noi declarații de utilitate publică în termen de un an și nici nu instituie obligativitatea realizării obiectivului pentru care s-a dispus exproprierea sau a începerii lucrărilor pentru care s-a realizat exproprierea în termen de un an de la data acesteia. Acest act normativ prevede în favoarea expropriaților doar acțiunea în contestarea cuantumului despăgubirilor, reglementată de art. 22 alin. (1) , excluzând în mod neechivoc acțiunea în contestarea transferului dreptului de proprietate. Potrivit dispozițiilor art. 22 alin. (3) din Legea nr. 255/2010, în forma anterioară modificării prin art. I pct. 19 din Legea nr. 233/2018, numai acțiunea prin care expropriatul este nemulțumit de cuantumul despăgubirii se soluționează conform prevederilor art. 21-27 din Legea nr. 33/1994. ... 62. Un argument suplimentar îl reprezintă faptul că legiuitorul a prevăzut expres, în alin. (4) al aceluiași articol, faptul că procedura de expropriere și obiectivele de utilitate publică ce fac obiectul acestei legi speciale nu pot fi suspendate sau sistate la cererea vreunei persoane care invocă existența unor litigii privind posesia ori proprietatea imobilului expropriat. ... 63. În acest sens s-a depus Decizia civilă nr. 1475/Ap din 11 octombrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Brașov - Secția civilă. ... 64. Într-o altă orientare s-a apreciat că dispozițiile Legii nr. 255/2010 se completează cu prevederile art. 35 din Legea nr. 33/1994, fiind aplicabile exproprierilor efectuate în temeiul Legii nr. 255/2010 și termenele prevăzute de acest text. ... 65. S-a argumentat că obiectul acțiunii nu vizează contestarea cuantumului despăgubirii în baza art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2010, ci este o acțiune formulată în temeiul art. 35 din Legea nr. 33/1994, de retrocedare a suprafeței de teren care nu a fost utilizată și nu este necesară pentru lucrarea pentru care a fost expropriată. În raport cu prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, lipsirea reclamantului de suprafața de teren rămasă liberă după efectuarea lucrărilor nu are nicio justificare. Cedarea prin expropriere a dreptului de proprietate privată constituie, potrivit prevederilor art. 44 alin. (3) din Constituție, art. 562 din Codul civil și art. 1 din Legea nr. 33/1994, o măsură cu caracter excepțional de restrângere a acestui drept intangibil, care nu poate fi dispusă decât pentru cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu o dreaptă și prealabilă despăgubire. ... 66. Reglementând dreptul de retrocedare a imobilelor expropriate, Legea nr. 33/1994 prevede la art. 35 că dacă bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate în termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, respectiv lucrările nu au fost începute, foștii proprietari pot cere retrocedarea lor dacă nu s-a făcut o nouă declarație de utilitate publică. O altă interpretare ar avea drept consecință indisponibilizarea bunurilor expropriate, în sensul că acestea nu ar fi folosite potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat și nici nu ar putea fi utilizate de către foștii proprietari. ... 67. În acest sens, instanțele au transmis următoarele hotărâri judecătorești: Sentința civilă nr. 391 din 7 iunie 2019 a Tribunalului Bacău - Secția I civilă, definitivă prin neapelare, Sentința civilă nr. 2.304 din 24 octombrie 2019, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a civilă, definitivă prin neapelare, Sentința civilă nr. 604 din 25 iunie 2019 a Tribunalului Vaslui - Secția civilă (apelul declarat împotriva acesteia nefiind soluționat) și Sentințele nr. 249/D și nr. 250/D din 15 septembrie 2017, pronunțate de Tribunalul Satu Mare, definitive, cu mențiunea că, în apel, Curtea de Apel Oradea a fost sesizată numai cu privire la modalitatea de stabilire a despăgubirilor. ... 68. A fost exprimată și opinia potrivit căreia dispozițiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 sunt compatibile cu normele Legii nr. 255/2010 doar în cazul finalizării lucrării publice (art. 35 teza întâi) cu constatarea neutilizării tuturor terenurilor expropriate, de la acel moment (data recepției lucrării) devenind scadentă obligația expropriatorului de a notifica persoanele expropriate îndreptățite la retrocedarea terenurilor cu restituirea de către acestea a despăgubirii, dacă a fost încasată. După modificarea Legii nr. 255/2010 prin Legea nr. 233/2018, dispozițiile celui dintâi act normativ nu se mai coroborează cu cele ale art. 35 din Legea nr. 33/1994, acestea din urmă devenind incompatibile prin prisma procedurii reglementate de art. 11 alin. (6^1)-(6^7) din Legea nr. 255/2010. ... 69. În acest sens au fost depuse: Sentința nr. 41 din 7 martie 2017, pronunțată de Tribunalul Arad - Secția I civilă, definitivă prin Decizia nr. 164 din 12 octombrie 2017 a Curții de Apel Timișoara - Secția I civilă, și Sentința nr. 140 din 27 iunie 2017, pronunțată de Tribunalul Arad - Secția I civilă, schimbată în tot prin Decizia nr. 231 din 17 decembrie 2018 a Curții de Apel Timișoara - Secția I civilă. ... 70. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ...