Decizia ÎCCJ nr. 55/2023 (HP)Punctul VII

VII. Practica judiciară a instanțelor naționale în materie 35. Din răspunsurile transmise de instanțele naționale, la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, au rezultat aspectele ce vor fi arătate în continuare. ... 36. Într-o opinie, s-a apreciat că acordul de voință al asociației de proprietari se consideră format în baza unui număr suficient de declarații pentru a asigura votul majorității simple din numărul total al proprietarilor, fiind suficientă dovedirea înștiințării fiecărui proprietar cu privire la problemele supuse dezbaterii, fără a mai fi necesară comunicarea declarației scrise a fiecărui proprietar. S-a arătat că niciun proprietar nu poate fi obligat să completeze sau să semneze vreun act din care să rezulte manifestarea sa de voință, atât timp cât exteriorizarea manifestării de voință în scris poate fi realizată prin trei modalități alternative: accept, refuz sau abținere, fiind suficient ca asociația să facă dovada transmiterii actelor fiecărui proprietar. Se consideră, astfel, că formularea textului legal se grefează pe dreptul la vot al fiecărui proprietar care justifică posibilitatea, iar nu obligația, ca acesta să formuleze o declarație scrisă și semnată, regula majorității simple fiind aplicabilă și în această ipoteză, câtă vreme legiuitorul nu a consacrat în mod expres dispoziții derogatorii în privința modului de formare a acordului asociației de proprietari, în modalitatea reglementată de lit. b) a art. 50, față de modul de adoptare a hotărârilor în adunarea generală [lit. a) a art. 50]. Totodată, s-a învederat că opinia contrară ar fi de natură să genereze blocaje în luarea deciziilor de către asociația de proprietari, prin lipsa manifestării de voință formal, în scris. ... 37. Nu a fost identificată practică judiciară în sensul acestei opinii, fiind exprimate doar puncte de vedere teoretice de către judecătorii de la Tribunalul București (opinia majoritară), Tribunalul Ilfov, Judecătoria Cornetu, Tribunalul Teleorman - Secția civilă, Judecătoria Roșiori de Vede, Judecătoria Turnu Măgurele, Judecătoria Zimnicea, Judecătoria Alexandria, Judecătoria Videle, Judecătoria Luduș, Judecătoria Sighișoara, Judecătoria Târgu Mureș, Tribunalul Suceava, Judecătoria Darabani, Judecătoria Fălticeni, Judecătoria Buzău (opinia majoritară), Judecătoria Pogoanele (opinia majoritară), Judecătoria Râmnicu Sărat, Judecătoria Bistrița, Judecătoria Bacău, Judecătoria Buhuși, Judecătoria Onești, Judecătoria Moinești, Curtea de Apel Iași - Secția civilă, Tribunalul Iași - Secția I civilă, Judecătoria Iași - Secția civilă, Judecătoria Pașcani (opinia majoritară), Judecătoria Hârlău, Tribunalul Vaslui, Judecătoria Huși, Judecătoria Vaslui, Tribunalul Galați și instanțele din circumscripția sa, Judecătoria Brașov, Tribunalul Argeș, Tribunalul Arad. ... 38. Într-o altă opinie, s-a apreciat că acordul de voință al asociației de proprietari se consideră format în baza tuturor declarațiilor scrise și semnate ale fiecărui proprietar, caz în care este necesară exprimarea în scris a opțiunii fiecărui proprietar. ... 39. În argumentarea acestei opinii s-a arătat că, pentru formarea acordului de voință al asociației de proprietari potrivit art. 50 lit. b) din Legea nr. 196/2018, este necesar să existe declarații scrise și semnate ale fiecărui proprietar, membru al asociației, nefiind suficient doar ca fiecare proprietar să fi avut posibilitatea să își exprime votul în această ipoteză. Din moment ce pentru formarea majorității în condițiile art. 50 lit. b) din Legea nr. 196/2018 nu se realizează o convocare, respectiv o reconvocare, față de ipoteza formării acordului de voință în cadrul adunării generale a asociației de proprietari, depunerea declarațiilor scrise și semnate reprezintă atât dovada încunoștințării membrilor asociației cu privire la temele puse în discuție, cât și dovada exprimării votului. Or, cele două aspecte nu ar putea fi verificate decât prin depunerea declarațiilor sus-menționate de către fiecare membru al asociației de proprietari. ... 40. Cu titlu de practică judiciară, în acest sens a fost înaintată o singură hotărâre judecătorească, respectiv Decizia nr. 1.666 din 23.06.2022 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a civilă în Dosarul nr. 7.701/4/2021, definitivă (menționată și în cuprinsul încheierii de sesizare). ... 41. Puncte de vedere teoretice în sensul acestei opinii au fost exprimate de judecătorii de la Tribunalul București (opinia minoritară), Tribunalul Giurgiu, Judecătoria Bolintin-Vale, Tribunalul Bihor - Secția I civilă, Tribunalul Satu Mare - Secția I civilă, Judecătoria Târnăveni, Judecătoria Botoșani, Tribunalul Buzău - Secția I civilă, Judecătoria Câmpina, Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția civilă, Judecătoria Baia Mare - Secția civilă, Judecătoria Măcin, Judecătoria Roman, Judecătoria Târgu-Neamț, Judecătoria Răducăneni, Judecătoria Bârlad, Curtea de Apel Craiova și instanțele arondate (cvasiunanim). ... 42. De menționat că au fost identificate și transmise hotărâri judecătorești de către Tribunalul Satu Mare - Secția I civilă, Judecătoria Luduș și Judecătoria Târgu Mureș - Secția civilă care, însă, nu prezintă relevanță pentru chestiunea de drept în discuție, respectiv interpretarea dispozițiilor art. 50 lit. b) din Legea nr. 196/2018 referitor la realizarea acordului de voință al asociației de proprietari în baza declarațiilor scrise și semnate ale fiecărui proprietar. ... 43. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practica judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii, cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ...