Decizia ÎCCJ nr. 43/2022 (HP)Punctul VII
Punctul VII
VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie
34. Din răspunsurile transmise de instanțele naționale, la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, au rezultat aspectele ce se vor arăta în continuare. ...
35. Din examinarea punctelor de vedere teoretice exprimate de judecători a reieșit că opinia majoritară este în sensul că, în aplicarea Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 21 ianuarie 2016, pronunțată în cauzele conexate C-359/14 „ERGO Insurance“ SE împotriva „If P C Insurance“ AS și C475/14 „Gjensidige Baltic“ AAS împotriva „PZU Lietuva“ UAB DK, analiza legii române pentru a stabili dacă și în ce măsură asigurătorul RCA al unui vehicul de tractare se poate subroga împotriva asigurătorului RCA al semiremorcii nu trebuie limitată la normele de drept comun stabilite în art. 2.210 din Codul civil, ci trebuie avute în vedere și normele speciale în materie de RCA emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară privind dreptul de regres, respectiv art. 16 alin. (1) -(3) din Norma A.S.F. nr. 20/2017: Tribunalul București - Secția a VI-a civilă, Judecătoria Bolintin-Vale, Tribunalul Ialomița, Judecătoria Buftea, Tribunalul Teleorman, Tribunalul Suceava, Judecătoria Fălticeni, Judecătoria Darabani, Tribunalul Buzău, Judecătoria Buzău, Judecătoria Pogoanele, Judecătoria Râmnicu Sărat, Curtea de Apel Galați - Secția a II-a civilă, Judecătoria Brăila, Tribunalul Vrancea, Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă, Judecătoria Caracal, Judecătoria Slatina, Judecătoria Novaci, Judecătoria Motru, Judecătoria Segarcea, Judecătoria Craiova, Tribunalul Dolj - Secția a II-a civilă, Tribunalul Constanța - Secția a II-a civilă, Judecătoria Brașov, Judecătoria Bacău, Judecătoria Onești, Tribunalul Neamț - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Judecătoria Roman, Judecătoria Târgu-Neamț, Judecătoria Bicaz, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. ...
36. În sprijinul acestei opinii s-a arătat că, văzând prevederile art. 4 și art. 19 din Regulamentul (CE) nr. 864/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 iulie 2007 privind legea aplicabilă obligațiilor necontractuale (Roma II) și art. 7 din Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iunie 2008 privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale (Roma I), astfel cum au fost interpretate prin Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 21 ianuarie 2016, pronunțată în cauzele conexate C-359/14 „ERGO Insurance“ SE împotriva „If P C Insurance“ AS și C-475/14 „Gjensidige Baltic“ AAS împotriva „PZU Lietuva“ UAB DK, existența dreptului de regres al asigurătorului vehiculului de tractare împotriva asigurătorului vehiculului tractat se determină prin aplicarea legii contractului de asigurare și, numai dacă această lege prevede existența regresului, atunci împărțirea răspunderii nu se face potrivit legii contractului, ci potrivit legii de la locul producerii prejudiciului. ...
37. S-a reținut că legea română trebuie identificată prin raportare la situația de fapt concretă, iar nu prin raportare la dispoziții generale, de drept comun, fără legătură cu litigiul. Prin urmare, dacă dispoziții speciale, precum cele cuprinse în norme emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară, stabilesc anumite condiții pentru exercitarea regresului, condiții care nu sunt îndeplinite, se deduce concluzia că legea română nu reglementează acțiunea în regres și, prin urmare, nu se pune problema împărțirii între asigurători a răspunderii, conform legii locului producerii prejudiciului. ...
38. În sensul acestei opinii au fost identificate și înaintate următoarele hotărâri judecătorești definitive: Decizia nr. 122 din 4 februarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VI-a civilă în Dosarul nr. 21.311/299/2018; Decizia nr. 355 din 8 aprilie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VI-a civilă în Dosarul nr. 30.970/299/2018; Decizia nr. 4.309 din 2 decembrie 2020, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a civilă în Dosarul nr. 4.575/299/2019; Decizia nr. 4.625 din 16 decembrie 2020, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a civilă în Dosarul nr. 28.645/299/2019; Decizia nr. 2.246 din 9 septembrie 2020, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a civilă în Dosarul nr. 8.749/299/2019; Decizia nr. 3.548 din 23 octombrie 2019, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a civilă în Dosarul nr. 21.952/299/2018, și Decizia nr. 404 din 19 mai 2020, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a civilă în Dosarul nr. 20.603/299/2018. ...
39. Opinia teoretică minoritară, în sensul că se aplică principiul instituit de art. 2.210 din Codul civil, întrucât Codul civil este o lege, iar dispozițiile acesteia nu pot fi invalidate printr-un act cu valoare juridică inferioară, a fost exprimată de judecătorii de la: Curtea de Apel București - Secția a V-a civilă, Judecătoria Dorohoi, Judecătoria Buzău, Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Vaslui, Judecătoria Vaslui, Judecătoria Huși, Tribunalul Galați, Tribunalul Mehedinți - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal. ...
40. În motivarea acestei opinii, potrivit căreia analiza legii române în situația dată trebuie limitată la normele de drept comun stabilite prin art. 2.210 din Codul civil, s-a reținut, în esență, raportat la considerentele Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 21 ianuarie 2016, pronunțată în cauzele conexate C-359/14 „ERGO Insurance“ SE împotriva „If P C Insurance“ AS și C-475/14 „Gjensidige Baltic“ AAS împotriva „PZU Lietuva“ UAB DK, că ceea ce instanța europeană a avut în vedere în dispozitivul hotărârii sale atunci când s-a referit la legea aplicabilă acțiunii în regres a fost legea potrivit căreia instanța națională verifică existența sau inexistența unui drept de regres al asigurătorului vehiculului de tractare față de asigurătorul remorcii, iar nu conținutul concret al obligației de plată. ...
41. Prin urmare, instanța trebuie să verifice numai dacă legea română aplicabilă contractului de asigurare încheiat între deținătorul semiremorcii și asigurător, potrivit art. 7 din Regulamentul Roma I, permite exercitarea dreptului de regres ca urmare a subrogării în drepturile victimei. În acest sens, s-a reținut că, în dreptul român, această subrogare este prevăzută cu valoare de principiu de art. 2.210 alin. (1) din Codul civil, iar în ceea ce privește conținutul obligației de plată, respectiv dacă există în concret o răspundere a titularului semiremorcii față de victimă și, pe cale de consecință, o răspundere a asigurătorului acesteia față de asigurătorul vehiculului de tractare, subrogat în drepturile victimei prin plata indemnizației, instanța română trebuie să aplice legea locului producerii prejudiciului. ...
42. În sensul acestei opinii au fost identificate și înaintate următoarele hotărâri judecătorești definitive: Decizia nr. 1.001 din 23 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VI-a civilă în Dosarul nr. 17.590/299/2017; Decizia nr. 229 din 3 iunie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VI-a civilă în Dosarul nr. 17.589/299/2017; Decizia nr. 122 din 4 februarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VI-a civilă în Dosarul nr. 21.311/299/2018; Decizia nr. 185 din 17 februarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VI-a civilă în Dosarul nr. 27.955/299/2018, și Decizia nr. 184 din 17 februarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VI-a civilă în Dosarul nr. 27.233/299/2018. ...
43. Curtea de Apel Alba Iulia a înaintat două decizii definitive, care însă nu tranșează problema de drept care face obiectul sesizării. ...
44. Curțile de Apel Timișoara, Pitești și Oradea nu au identificat practică judiciară și nici nu au exprimat puncte de vedere teoretice. ...
45. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii, cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ...
Sursa oficială ↗