Decizia ÎCCJ nr. 18/2020 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a procesului 11. Prin Cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava cu nr. 7.542/314/2015, reclamantul X a solicitat instanței obligarea pârâtului Y să îi lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 300 mp ce face parte din terenurile înscrise în titlul de proprietate nr. xxx/1994, eliberat pe numele mamei sale, în intravilanul orașului D., în valoare de 900 lei, precum și să se stabilească linia de hotar între proprietatea sa și proprietatea pârâtului, cu cheltuieli de judecată. ... 12. În motivare a arătat că este comoștenitor împreună cu fratele său, Z, al defunctei lor mame, căreia i s-a eliberat în anul 1994 titlu de proprietate, cu care face dovada calității sale de proprietar al suprafeței de 18 ari (10 prăjini) în intravilanul orașului D. ... 13. Prin întâmpinare, pârâtul Y a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii, motivând că terenul în litigiu este proprietatea sa, conform titlului de proprietate nr. xxx din 15 decembrie 1993, aspect reținut și prin Sentința nr. 482 din 26 februarie 2013, pronunțată de Judecătoria Fălticeni, rămasă definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului (dosar în care, în acțiunea în revendicare, părți au fost el, în calitate de reclamant, și fratele reclamantului din procesul pendinte, în calitate de pârât). ... 14. Prin Sentința civilă nr. 1.756 din 19 aprilie 2016, Judecătoria Suceava a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Fălticeni. ... 15. Dosarul a fost reînregistrat pe rolul Judecătoriei Fălticeni, la data de 15 iunie 2016, cu același număr. ... 16. Ulterior, reclamantul a promovat pe rolul Judecătoriei Fălticeni, în contradictoriu cu același pârât, precum și cu pârâtele Comisia locală de fond funciar D. și Comisia județeană de fond funciar Suceava, Cererea înregistrată la data de 9 septembrie 2016 cu nr. 2.656/227/2016, prin care a solicitat: să se constate că masa de partajat după defunctul A a fost de 42 de prăjini, situate într-un singur trup de teren în vatra satului, comuna D.; să se constate că în urma decesului lui A au rămas 6 moștenitori, care și-au împărțit în mod egal terenul, fiecăruia revenindu-i câte 7 prăjini din întreg terenul de 42 de prăjini; să se constate nulitatea absolută parțială a „Actului de veșnică vânzare“ datat 12 februarie 1947, în temeiul art. 948 alin. 3 din Codul civil de la 1864 pentru suprafața de 537 mp teren; să se constate că defunctul B a dobândit prin sus-numitul act doar 10 prăjini de teren în temeiul art. 111 din Codul de procedură civilă de la 1865; să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. xxx din 15 decembrie 1993, aparținând pârâtului Y, pentru suprafața de 537 mp; să se dispună încetarea efectelor Sentinței civile nr. 482 din 26 februarie 2013 rămase definitivă, ca urmare a constatării nulității absolute parțiale a titlului de proprietate mai sus menționat; să se dispună stabilirea liniei corecte de hotar între proprietatea sa și cea a pârâtului Y; obligarea pârâtului să îi predea posesia terenului pe care i l-a ocupat fără drept; obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. ... 17. Prin Încheierea din 22 iunie 2017, Dosarul nr. 2.656/227/2016 a fost conexat la Dosarul nr. 7.542/314/2015. ... 18. Prin Sentința civilă nr. 404 din 9 martie 2018, Judecătoria Fălticeni a admis, în parte, acțiunea civilă, a stabilit linia de hotar dintre proprietăți pe aliniamentul evidențiat în planul de situație din raportul de expertiză, a respins celelalte capete de cerere ca nefondate și a obligat reclamantul să achite pârâtului suma de 2.480 lei, reprezentând cheltuieli de judecată. ... 19. Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul, care a criticat, printre altele, cercetarea insuficientă a fondului cauzei, raportat la mai multe categorii de argumente, respectiv încălcarea principiilor rolului activ al instanței, al dreptului la apărare și al contradictorialității. Legat de situația terenului revendicat, apelantul-reclamant a susținut că nu i se poate opune puterea de lucru judecat a unei sentințe în care nu a avut calitate de parte. Invocând dispozițiile art. 643 alin. (1) și (2) din Codul civil, a apreciat că, atât timp cât litigiul la care face referire prima instanță privea un teren aflat în coproprietate, provenind de la mama sa (după care s-a dezbătut pe cale notarială succesiunea abia la 15 februarie 2016), iar judecata s-a făcut doar în contradictoriu cu fratele lui - Z, nu i se poate opune nici măcar puterea de lucru judecat. Nefiindu-i opozabilă Sentința nr. 482 din 26 februarie 2013 a Judecătoriei Fălticeni, statuările instanței de fond sunt greșite. Practic, sentința apelată este dată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare a atras sancțiunea nulității, în condițiile art. 174 alin. (2) și art. 175 din Codul de procedură civilă, întrucât, prin nerespectarea dispozițiilor art. 643 alin. (2) teza a doua din Codul civil și ale art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, i s-a cauzat o vătămare constând în necercetarea pe fond a pretențiilor deduse judecății, cât privește capătul de cerere în revendicare, vătămare care nu ar putea fi înlăturată decât prin desființarea hotărârii atacate. ... 20. Tribunalul Suceava - Secția I civilă, prin Decizia nr. 1.235 din 26 octombrie 2018, a respins ca nefondat apelul, reținând că, potrivit dispozițiilor art. 435 alin. (2) din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească este opozabilă oricărei terțe persoane, atât timp cât aceasta din urmă nu face, în condițiile legii, dovada contrară. Așadar, Sentința nr. 482 din 26 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria Fălticeni i se opune reclamantului, cât timp acesta nu a făcut dovada contrară constatărilor jurisdicționale din hotărârea în discuție. Totodată, au fost înlăturate, ca neîntemeiate, argumentele invocate în apel în susținerea criticii privind necercetarea fondului cauzei de către prima instanță. ... 21. Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul. ... 22. În motivarea cererii de recurs s-a criticat faptul că instanța de apel a interpretat și aplicat în mod eronat dispozițiile art. 435 din Codul de procedură civilă, fără a lua în considerare dispozițiile art. 643 din Codul civil. Aceste dispoziții legale reprezintă o excepție de la regula instituită de art. 435 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în raport cu care hotărârea este opozabilă oricărei terțe persoane, atât timp cât aceasta din urmă nu face, în condițiile legii, dovada contrară. ... 23. Cum litigiul la care face referire instanța de apel privea un teren aflat în coproprietate, iar judecata s-a făcut doar în contradictoriu cu fratele reclamantului, rezultă că recurentului-reclamant nu i se poate opune nici măcar prezumția relativă la care face referire instanța de apel. ... 24. Așadar, sunt greșite statuările instanței de apel în sensul că hotărârea, în realitate, îi este opozabilă și că avea posibilitatea de a răsturna prezumțiile instituite prin aceasta prin orice mijloc de probă, ceea ce nu ar fi făcut. ... 25. În acest context se arată că sentința apelată este dată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, fiind incident motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă, întrucât prin nerespectarea dispozițiilor art. 643 alin. (2) teza a doua din Codul civil și art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă i s-a cauzat o vătămare constând în necercetarea pe fond a pretențiilor deduse judecății, cât privește cererea de revendicare, vătămare care nu ar putea fi înlăturată decât prin casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond. ... 26. Recurentul-reclamant a apreciat că instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă, a căror nerespectare atrage aceeași sancțiune a nulității. Tot din prisma încălcării dispozițiilor art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă, s-a solicitat a se avea în vedere că instanța de apel nu a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, cu toate că aceasta din urmă dispusese formal asupra fondului cererii (ceea ce în final face și instanța de apel), aspect ce echivalează cu necercetarea fondului. ... 27. Recurentul-reclamant a raportat cercetarea insuficientă a fondului cauzei și la modalitatea în care a fost realizat examenul comparativ al titlurilor opuse reciproc, fără administrarea unui minim probatoriu, care să confirme existența situației de suprapunere (impunându-se, cu atât mai mult, soluția de trimitere a cauzei spre rejudecare Judecătoriei Fălticeni). ... 28. Prin Încheierea din 25 iunie 2019, instanța de recurs a dispus repunerea cauzei pe rol, pentru a pune în discuția părților necesitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, în procedura prevăzută de art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă. ... 29. Prin Încheierea din 17 septembrie 2019 s-a dispus sesizarea instanței supreme în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept anterior menționată și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecății. ... ...