Decizia ÎCCJ nr. 58/2019 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 37. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat hotărâri judecătorești, din care a rezultat existența următoarelor orientări jurisprudențiale: ... 38. Într-o primă orientare s-a apreciat că pentru stabilirea nivelului maxim al salariului de bază cuvenit personalului încadrat într-o agenție națională aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv Secretariatului General al Guvernului trebuie avut în vedere nivelul maxim al salariilor aflate în plată la acești ordonatori principali de credite, întrucât există subordonare din punctul de vedere al ordonanțării creditelor. S-a argumentat că, prin aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016, executivul a recunoscut, atât prin nota de fundamentare, cât și în preambulul actului normativ, existența disfuncționalităților salariale în sistemul public de salarizare, cum ar fi: niveluri diferite de salarizare pentru persoane exercitând aceeași funcție și aceleași atribuții, în cadrul aceleiași instituții ori în instituții de același fel din cadrul unui sector. Așadar, se recunoaște expres că aplicarea neunitară și incompletă a Legii-cadru nr. 284/2010 a generat numeroase dezechilibre și discrepanțe, fie în cadrul aceleași instituții, fie în instituții de același fel. Consecința directă a acestor disfuncționalități, precum cele arătate în nota de fundamentare a ordonanței de urgență, este recunoscută chiar de Guvernul României ca fiind aceea că autoritățile și instituțiile publice și locale sunt chemate în judecată într-un număr semnificativ de procese aflate pe rolul instanțelor judecătorești din întreaga țară, având ca obiect eliminarea discrepanțelor rezultate din neaplicarea în integralitate a prevederilor Legii-cadru nr. 284/2010, existând deja hotărâri judecătorești definitive în favoarea salariaților. S-a susținut și că legitimarea procesuală pasivă revine autorității publice cu care funcționarul public se află în raporturi de serviciu, întrucât acesteia îi aparține prerogativa stabilirii și acordării drepturilor salariale. De aceea, în măsura în care se apreciază că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv Secretariatul General al Guvernului nu ar putea avea calitate procesuală pasivă în aplicarea Deciziei nr. 13/2016, dar se consideră aplicabilă Decizia nr. 49/2018, ar însemna ca agenția aflată în subordinea ministerului să poată fi obligată să stabilească drepturile salariale ale reclamanților raportat la nivelul regăsit în cadrul ordonatorului principal de credite, care însă nu figurează ca parte în litigiu. De asemenea, s-a arătat că trebuie analizată calitatea procesuală pasivă în funcție de datele particulare ale speței, de raportul juridic dedus judecății și de pretențiile exhibate prin cererea de chemare în judecată. În acest sens s-au comunicat hotărâri judecătorești pronunțate de Tribunalul Brașov, Tribunalul Neamț, Tribunalul Giurgiu, Tribunalul Ialomița, Tribunalul Bihor, Tribunalul Satu Mare, Tribunalul Vaslui. ... 39. Într-o altă orientare s-a apreciat că personalul încadrat într-o agenție națională aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv a Secretariatului General al Guvernului nu se poate compara, din punctul de vedere al stabilirii nivelului maxim al salariului de bază, decât cu personalul încadrat la nivelul aceleiași instituții subordonate. S-a arătat, spre exemplu, că reclamanții, fiind angajații pârâtei Agenția Domeniilor Statului, nu pot pretinde același tratament remunerator de care se bucură salariații Secretariatului General al Guvernului, deoarece nu se poate vorbi despre desfășurarea activității în aceleași condiții pe care le are un alt salariat al Secretariatului General al Guvernului, având funcția de expert - personal contractual, întrucât această funcție generică de expert privește în concret desfășurarea unor activități diferite în funcție de locul de muncă concret și atribuțiile din fișa postului. Prin unele hotărâri judecătorești s-a stabilit că funcțiile reclamanților - angajați ai Agenției Domeniilor Statului - nu se regăsesc în statul de funcții al Secretariatului General al Guvernului, iar salarizarea personalului din cele două instituții este reglementată diferit. Prin urmare, nivelul maxim al salarizării la nivelul ordonatorului de credite Agenția Domeniilor Statului este cel care va fi avut în vedere. În acest sens s-au depus hotărâri pronunțate de Tribunalul Bistrița-Năsăud, Tribunalul Sălaj, Tribunalul Mehedinți, Curtea de Apel Galați, Tribunalul Harghita, Tribunalul Mureș, Curtea de Apel Timișoara. ... 40. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ...