Decizia ÎCCJ nr. 58/2019 (HP)Punctul VI

VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 25. În opinia instanței de sesizare, în cauză se pune problema concilierii a două decizii cu caracter obligatoriu pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, în raport cu situația particulară a angajatorului reclamanților, care are calitatea de agenție, cu un statut particular. ... 26. Asupra acestui aspect s-a constatat că, potrivit dispozițiilor Legii nr. 268/2001, în forma în vigoare la 28 iunie 2014, Agenția Domeniilor Statului este „instituție publică cu personalitate juridică, finanțată integral de la bugetul de stat, în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale“ [art. 4 alin. (1) ], iar directorul general al acesteia are calitatea de ordonator terțiar de credite [art. 5 alin. (6) ]. ... 27. În conformitate cu dispozițiile art. 10 alin. (10) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu modificările și completările ulterioare (în continuare, Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014), „ministrul agriculturii și dezvoltării rurale (...) asigură înfăptuirea politicii agricole a Guvernului prin coordonarea tehnică a Agenției Domeniilor Statului cu privire la îndeplinirea de către această instituție a atribuțiilor prevăzute la art. 4 din Legea nr. 268/2001 (...)“. Din organigrama Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale anexă la acest act normativ nu rezultă că Agenția Domeniilor Statului figurează între structurile care compun acest minister. ... 28. Ulterior, prin Hotărârea Guvernului nr. 155/2016 privind aprobarea structurii organizatorice și a regulamentului de organizare și funcționare ale Agenției Domeniilor Statului (în continuare, Hotărârea Guvernului nr. 155/2016) s-au aprobat structura organizatorică și Regulamentul de organizare și funcționare ale Agenției Domeniilor Statului. În cuprinsul acestui regulament, la art. 1 alin. (1) se prevede că „Agenția Domeniilor Statului, denumită în continuare ADS, este instituție publică cu personalitate juridică, finanțată integral de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, în subordinea Guvernului și în coordonarea tehnică a ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.“ Totodată, în art. 3 alin. (3) se prevede că „președintele ADS are calitatea de ordonator terțiar de credite“. ... 29. În Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea și funcționarea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, cu modificările și completările ulterioare, la anexa nr. 2 - Structuri care funcționează în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și societăți la care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale exercită calitatea de reprezentant al statului ca acționar, este indicată la pct. 6 și Agenția Domeniilor Statului, nefiind cuprinsă în organigrama expusă în anexa nr. 1. ... 30. În temeiul acestor dispoziții legale, instanța de trimitere a reținut că Agenția Domeniilor Statului este o instituție cu personalitate juridică care nu a fost, în perioada relevantă, parte din structura Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale sau a Secretariatului General al Guvernului. Totodată, conducătorul acestei instituții nu a avut calitatea de ordonator principal de credite, ci doar de ordonator terțiar, calitatea de ordonator principal aparținând ministrului agriculturii și dezvoltării rurale sau secretarului general al Guvernului, după caz. ... 31. În plus, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și, în special, Secretariatul General al Guvernului nu au avut doar un rol de coordonare tehnică și metodologică, ci un rol esențial în chiar finanțarea Agenției Domeniilor Statului. ... 32. În aceste condiții, s-a pus problema dacă, pentru a stabili salariul maxim în plată pentru o anumită funcție, în aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ar trebui să se verifice nivelul salariilor numai din cadrul Agenției Domeniilor Statului sau ar trebui verificat la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv al Secretariatului General al Guvernului. ... 33. Cu privire la această chestiune, instanța de trimitere a apreciat că trebuie avută în vedere, pe de o parte, Decizia nr. 49/2018, prin care s-a stabilit că „în interpretarea dispozițiilor art. 3^1 alin. (1) , raportat la art. 3^1 alin. (1^3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în forma modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016, stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare pentru personalul încadrat în direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului se raportează la nivelul aceluiași ordonator de credite căruia îi sunt subordonate financiar, și nu la nivel național“. ... 34. Chiar dacă se referă la o anumită categorie de instituții, Înalta Curte de Casație și Justiție a expus în considerentele deciziei și o serie de principii (paragrafele 123, 125, 126), astfel că, din perspectiva acestor argumente, în cauza de față s-ar putea reține că sunt îndeplinite condițiile pentru a se avea în vedere nivelul cel mai înalt al salarizării la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv Secretariatului General al Guvernului, întrucât Agenția Domeniilor Statului se subordonează acestora din punctul de vedere al ordonanțării creditelor. ... 35. Pe de altă parte, însă, prin Decizia nr. 13/2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că „în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 7 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 222 din Codul civil, adoptat prin Legea nr. 287 din 17 iulie 2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Afacerilor Interne, în calitatea sa de ordonator principal de credite, nu are calitate procesuală pasivă în litigiile dintre angajați și instituțiile/unitățile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială“. Deși se referă la un alt minister, Înalta Curte de Casație și Justiție a expus în considerentele deciziei și o serie de principii, arătând, între altele, următoarele: „46. O caracteristică a raportului juridic de muncă este aceea că poate exista numai între două persoane, spre deosebire de raportul obligațional civil, în cadrul căruia poate fi, uneori, o pluralitate de subiecte active sau pasive. 47. Pe cale de consecință, ținând seama și de caracterul exclusiv al competenței (una și aceeași atribuție trebuie să aparțină unei singure autorități publice), în problema de drept supusă analizei se poate concluziona că legitimarea procesuală pasivă revine doar autorității publice cu care funcționarul public se află în raporturi de serviciu, întrucât acesteia îi aparține prerogativa stabilirii și acordării drepturilor salariale.“ ... 36. Plecând de la constatarea că Agenția Domeniilor Statului nu face parte din structura Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv a Secretariatului General al Guvernului, instanța de trimitere a sesizat o neconciliere a celor două decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, întrucât, în măsura în care se constată că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv Secretariatul General al Guvernului nu pot avea calitate procesuală pasivă în cauză, în aplicarea Deciziei nr. 13/2016, astfel cum susțin apelanții, dar se consideră că sunt îndeplinite condițiile expuse în Decizia nr. 49/2018 în raport cu aceste două instituții, ar însemna ca Agenția Domeniilor Statului să poată fi obligată să stabilească drepturile salariale ale reclamanților raportat la un nivel regăsit în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv Secretariatului General al Guvernului, care însă nu sunt părți în litigiu și din structura cărora nu a făcut efectiv parte. ... ...