Decizia CCR nr. 263/2025Punctul 7

7. De asemenea, autorul excepției afirmă că teza finală a dispozițiilor art. 260 alin. (3) din Codul de procedură fiscală îl împiedică pe destinatarul vătămat prin actul administrativ să obțină recunoașterea drepturilor și intereselor sale și anularea actului, aflându-se astfel în conflict cu dispozițiile art. 52 din Constituție, întrucât nu a avut la dispoziție un mijloc efectiv de contestare a actului administrativ fiscal, care să permită o analiză pe fond, o cercetare a legalității acestuia. În plus, se arată că limitele exercitării dreptului constituțional prevăzut de art. 52 alin. (1) pot fi stabilite numai prin lege organică, potrivit alin. (2) din același articol, și, având în vedere că dispozițiile Codului de procedură fiscală au natura unei legi ordinare, la adoptarea căreia nu au fost respectate exigențele procedurii legii organice, teza finală a dispozițiilor art. 260 alin. (3) din acest cod este neconstituțională și din această perspectivă. De asemenea, se învederează că dispozițiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 contravin prevederilor art. 52 alin. (1) din Constituție deoarece nu permit destinatarului actului administrativ fiscal, în cadrul contestației la executare, recunoașterea drepturilor sale, sub forma înlăturării efectelor actului comunicat prin publicitate, prin ridicarea excepției de nelegalitate a acestuia, pe motiv că există o altă procedură prevăzută de lege pentru desființarea sa. ...