Decizia ÎCCJ nr. 30/2019 (RIL)Punctul V

V. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 12. În opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, standardele de cost referitoare la cheltuielile cu investiția de bază, defalcate potrivit cap. 4 din Metodologia privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții (Metodologia), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții (Hotărârea Guvernului nr. 28/2008), particularizate în anexele 2.1-2.20 la Hotărârea Guvernului nr. 363/2010 pentru fiecare dintre obiectivele de investiții prevăzute în anexa nr. 1 a acestui act normativ au caracter minimal și rol de recomandare pentru finanțarea obiectivelor de investiții similare din punct de vedere tehnic; în schimb, cheltuielile indirecte, cota de profit, cheltuielile de proiectare și inginerie, consultanță, asistență tehnică, organizare de șantier, cheltuieli diverse și neprevăzute, exprimate în anexele 2.1-2.10 la Hotărârea Guvernului nr. 363/2010, în valori procentuale fixe, la nivel maximal, sunt obligatorii și nu pot fi depășite. ... 13. În sprijinul acestei opinii sunt invocate argumente rezultând din interpretarea literală, logică și sistematică și teleologică a actului normativ analizat. ... 14. Se arată că, așa cum rezultă din Nota de fundamentare a Hotărârii Guvernului nr. 363/2010, în contextul observării unor mari diferențe între prețurile acceptate la nivelul autorităților contractante pentru lucrările de investiții de natura celor prevăzute în anexa nr. 1 la acest act normativ și pentru realizarea scopului declarat, de a furniza un instrument normativ care să ofere o predictibilitate sporită asupra necesarului de finanțare din fondurile publice, astfel încât să fie evitate atât subfinanțarea, cât și suprafinanțarea, Guvernul, în exercitarea atribuțiilor sale, de a reglementa prin acte normative de rang secundar în materia organizării executării legilor, a ales un eșalon format din 20 de lucrări de obiective de investiții cu privire la care a normat standardele de cost menite să răspundă unui minim necesar de finanțare. ... 15. De asemenea sunt identificate câteva constante ale legislației în materia standardelor de cost, după cum urmează: – standardele de cost sunt stabilite întotdeauna în corelare cu standardele de calitate, ceea ce asigură o abordare unitară; ... – atât standardele de cost, cât și standardele de calitate sunt stabilite, ca regulă, la un nivel minimal, această abordare răspunzând necesității respectării principiului liberei circulații a mărfurilor în cadrul pieței unice consacrate de art. 34 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și interdicției generale pentru statele membre de a institui măsuri cu efect echivalent unor restricții cantitative la import; ... – standardele de cost contribuie, acolo unde există, la stabilirea, în condiții de transparență, a necesarului de resurse bugetare și sunt menite să asigure o previzibilitate adecvată asupra cheltuielilor bugetare ce urmează a fi angajate de ordonatorii de credite; ... – standardele de cost constituie, atunci când sunt utilizate în practica administrației publice, un indicator al bunei gestiuni financiare în privința angajării și utilizării creditelor bugetare. ... ... 16. Se apreciază că, în principiu, standardul minim de cost aflat în legătură cu un standard minim de calitate contribuie la stabilirea necesarului de resurse bugetare destinate realizării unui serviciu public ori a unei investiții publice, însă, în funcție de nevoile concrete ale autorității administrației publice și/sau în relație cu un standard de calitate situat peste nivelul minimal, costurile serviciului public ori ale investiției pot fi mai ridicate. ... 17. În acest context se arată că emitentul actului normativ care instituie un numit standard de cost are posibilitatea de a-l fixa la un nivel maximal, excluzând astfel posibilitatea depășirii sale; în toate situațiile însă sunt necesare observarea și respectarea principiului bunei gestiuni financiare, normelor și principiilor care guvernează execuția bugetară. ... 18. Concluzionează Ministerul Public că standardele de cost referitoare la cheltuielile cu investiția de bază defalcate potrivit cap. 4 din Metodologia aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 28/2008, particularizate în anexele 2.1-2.20 la Hotărârea Guvernului nr. 363/2010 pentru fiecare dintre obiectivele de investiții prevăzute în anexa nr. 1 a acestui act normativ aveau caracter minimal și rol de recomandare pentru finanțarea obiectivelor de investiții similare din punct de vedere tehnic. Acest caracter poate fi recunoscut doar până la momentul intrării în vigoare a dispozițiilor art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri privind realizarea investițiilor finanțate din fonduri publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 250/2017, cu modificările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2017). ... 19. Esențială în privința acestor standarde de cost era exercitarea dreptului de apreciere al ordonatorilor de credite și al autorităților contractante cu respectarea principiului bunei gestiuni financiare, precum și a principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de achiziții publice prevăzute în art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, corespunzător art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006: nediscriminarea; tratamentul egal; recunoașterea reciprocă; transparența; proporționalitatea; eficiența utilizării fondurilor; asumarea răspunderii. ... 20. Prin urmare, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 250/2017, autoritățile contractante aveau posibilitatea stabilirii, în documentația întocmită în vederea atribuirii contractelor de achiziții publice și în contactele încheiate, a unor prețuri superioare standardelor de cost prevăzute în anexele 2.1-2.20 laHotărârea Guvernului nr. 363/2010, pentru cheltuielile cu investiția de bază, atunci când, în bugetul ordonatorului de credite existau resurse financiare suficiente și necesitatea depășirii standardelor de cost plasate la un nivel minimal era justificată rezonabil și obiectiv prin raportare la elemente concrete, precum: soluțiile tehnice și calitative superioare obiectivelor de investiții cu rol de referință, adaptate necesităților specifice fiecărei autorități contractante în parte; evoluția prețurilor și progresul tehnic în domeniul construcțiilor; evoluția cursului valutar de referință. ... 21. În schimb, cheltuielile indirecte, cota de profit, cheltuielile de proiectare și inginerie, consultanță, asistență tehnică, organizare de șantier, cheltuieli diverse și neprevăzute, exprimate în anexele 2.1-2.10 laHotărârea Guvernului nr. 363/2010, în valori procentuale fixe, la nivel maximal, erau obligatorii și nu puteau fi depășite, atât anterior intrării în vigoare a dispozițiilor art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2017, cât și, a fortiori, ulterior introducerii acestui text, prin art. unic pct. 3 din Legea de aprobare nr. 250/2017. Nivelul maximal al acestor din urmă cheltuieli fiind obligatoriu, atât pentru ordonatorii de credite, autoritățile contractante, cât și pentru operatorii economici, sunt supuse restituirii sumele de bani plătite cu depășirea cotelor procentuale maximale în temeiul unor contracte de achiziții publice încheiate și/sau executate cu depășirea acestui nivel, sume a căror recuperare s-a dispus prin acte de control ale Curții de Conturi. ... ...