Decizia ÎCCJ nr. 47/2019 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a procesului 6. Prin acțiunea formulată, reclamanții au chemat în judecată pe pârâtul Municipiul Târgu Secuiesc, prin primar, solicitând instanței să îl oblige la compensarea cu alt teren, cu sau fără construcții, și construcții finalizate sau nefinalizate, în contul imobilului în suprafață de 7.857 mp situat în Târgu Secuiesc, înscris în CF nr. xxxx Târgu Secuiesc, propus pentru despăgubiri prin Dispoziția primarului municipiului Târgu Secuiesc nr. xxx din 12 iunie 2008. ... 7. Prin Sentința civilă nr. 24 din 17 ianuarie 2019, Tribunalul Covasna - Secția civilă a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiul Târgu Secuiesc, invocată de acesta prin întâmpinare. De asemenea a respins acțiunea formulată de reclamanți, ca neîntemeiată. ... 8. În considerentele acestei hotărâri s-a reținut, în esență, că antecesorii reclamanților au depus, în temeiul Legii nr. 10/2001, notificările nr. xxx/N din 14 februarie 2002 și nr. xxx/N din 13 noiembrie 2001, prin Biroul executorului judecătoresc X, prin care au solicitat restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri bănești pentru imobilul în litigiu. Reclamanții sunt moștenitorii defuncților notificatori, conform certificatelor de moștenitor depuse la dosar. Municipiul Târgu Secuiesc a soluționat notificările prin Dispoziția nr. xxx din 12 iunie 2008, prin care s-a respins cererea de restituire și s-a propus acordarea de despăgubiri. Având în vedere că nu au primit despăgubiri până la acest moment, reclamanții au învestit instanța cu o acțiune prin care au solicitat să se dispună compensarea cu un alt teren sau construcție, în condițiile Legii nr. 165/2013. Reținând calitatea procesuală pasivă a pârâtului Municipiul Târgu Secuiesc, ca unitate administrativ-teritorială ce este învestită cu soluționarea cererii formulate în baza Legii nr. 165/2013 și care are în proprietate sau exercită un drept de administrare asupra unor bunuri aflate în domeniul public sau privat al statului sau al unității administrativ-teritoriale, instanța de fond a constatat că dispoziția prin care s-a propus acordarea de despăgubiri, în condițiile titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare (în continuare, Legea nr. 247/2005), nu a fost revocată, nu a fost atacată în cadrul controlului de legalitate exercitat de prefect, dar nici nu a fost comunicată Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, pentru ca acesta să procedeze la analizarea dosarului de despăgubire. Dispoziția necontestată de titularii notificării, conform art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, sau de către prefect în cadrul controlului de legalitate, în termenele și condițiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare (în continuare, Legea nr. 554/2004), devine definitivă și conferă notificatorului o „speranță legitimă“, respectiv „un bun“ în sensul art. 1 din Protocolul 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, constând în dreptul de creanță cu privire la imobilul imposibil de restituit în natură în procedura Legii nr. 247/2005 sau a Legii nr. 165/2013, modificată prin Legea nr. 368/2013, după caz. Conform prevederilor art. II alin. (1) dinLegea nr. 368/2013: „Persoanele îndreptățite la despăgubiri în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pot opta pentru returnarea dosarelor înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor către entitățile învestite cu soluționarea notificării, în vederea restituirii, în natură sau prin compensare cu alte bunuri, a imobilelor, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.“ În considerentele Deciziei nr. 25 din 10 octombrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 14 noiembrie 2016 (Decizia nr. 25/2016), în paragraful 57 și următoarele s-a reținut incidența acestui termen de 60 de zile, iar în paragraful 66 s-a făcut referire expresă la faptul că persoana îndreptățită trebuie să opteze pentru returnarea dosarului la entitatea învestită cu soluționarea notificării. În speță, reclamanții se găsesc în situația în care, deși prin Dispoziția primarului municipiului Târgu Secuiesc nr. xxx din 12 iunie 2008 s-a respins cererea de restituire în natură a imobilului și s-a propus acordarea de despăgubiri, dispoziția a devenit definitivă prin neatacare, dar nu a fost încă transmisă Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. Prin urmare, reclamanții aveau posibilitatea de a uza de dreptul conferit de art. II din Legea nr. 368/2013, însă, în acest caz, trebuiau să exercite dreptul în discuție în condițiile și termenele legale, deoarece nu se poate face abstracție de condițiile în care un anumit drept poate fi exercitat. Reclamanții, invocând în favoarea lor, după emiterea dispoziției definitive de soluționare a notificărilor, dreptul de a primi, în compensare, un alt imobil, și nu despăgubiri, conform prevederilor Legii nr. 368/2013, au exercitat acest drept, dar cu nerespectarea termenului legal, formulând Cererea înregistrată la Municipiul Târgu Secuiesc cu nr. xxxxx din 29 decembrie 2016, cu depășirea termenului legal impus de prevederile art. II alin. (1) din Legea nr. 368/2013, care era de 60 de zile de la data intrării în vigoare a actului normativ; ulterior expirării acestui termen, nu mai există obligația entității de a reanaliza dosarul administrativ. ... 9. Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții, care au susținut că dispozițiile art. II alin. (1) din Legea nr. 368/2013 nu sunt aplicabile în cauză, având în vedere că dosarul nu a fost transmis către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, deci nu a fost efectiv finalizat. Prin Adresa Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților nr. xxxx din 27 iunie 2018, li s-a comunicat că, în măsura în care dosarul lor nu a fost transmis acestei entități, nu este necesară depunerea cererii de returnare. De aceea, este evident că dosarele finalizate și netransmise Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților nu pot fi considerate dosare soluționate și, în această situație, reclamanții nu aveau posibilitatea de formulare a cererii de restituire. Decizia nr. xxx din 12 iunie 2008 a primarului municipiului Târgu Secuiesc nu a devenit definitivă, în primul rând pentru că nu a fost acordat asupra acestei dispoziții avizul de legalitate prevăzut de art. 26 din Legea nr. 10/2001. Chiar instanța a constatat că dosarul a fost restituit de către instituția prefectului pentru a fi completat cu înscrisuri, astfel cum rezultă din Adresa nr. xxxxx din 13 ianuarie 2008, însă reclamanților nu li s-a comunicat această adresă și nu au fost solicitate acte în completare. Această dispoziție, însoțită de dosarul aferent, nu a mai fost retransmisă niciodată prefectului pentru parcurgerea corectă a fazei administrative și pentru întocmirea unui raport de evaluare, care să se finalizeze printr-un proces-verbal, și să fie întocmită oferta de acordare a despăgubirii. Prin art. II alin. (1) din Legea nr. 368/2013 se instituie termenul de 60 de zile de opțiune pentru restituirea în natură sau prin compensare cu alte bunuri, pentru care trebuia să se solicite returnarea dosarelor înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor către entitățile învestite cu soluționarea notificărilor. Atât timp cât dosarul nu a fost soluționat definitiv în faza administrativă, nu a ajuns la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, reclamanții nu aveau de unde să solicite returnarea dosarului, dar acest lucru nici nu trebuia făcut, raportat la adresa Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. ... 10. Prin cererea de apel, apelanții-reclamanți au solicitat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în procedura prevăzută de art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă, întrebând dacă „un dosar de despăgubire nu a fost transmis Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, aceasta se consideră dosar soluționat și dacă se aplică termenul de 60 de zile pentru formularea cererii de restituire“. ... 11. Prin Încheierea din 24 aprilie 2019, Curtea de Apel Brașov - Secția civilă a admis cererea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a dispus suspendarea judecății. ... ...