Decizia ÎCCJ nr. 46/2019 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a procesului 5. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 24 iulie 2017 cu nr. 15.724/211/2017, reclamanta X a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtele Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj și Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj-Napoca, să dispună obligarea Comisiei locale să procedeze la identificarea, punerea în posesie și întocmirea documentației necesare în vederea atribuirii în proprietate a unei suprafețe de 10.000 mp, situată în extravilanul municipiului Cluj-Napoca, precum și la înaintarea documentației către Comisia județeană, în vederea emiterii titlului de proprietate, respectiv să se dispună obligarea Comisiei județene să îi elibereze reclamantei titlul de proprietate pentru terenul menționat, cu acordarea cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces. ... 6. Pârâta Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția litispendenței față de Dosarul nr. 15.723/211/2017 al Judecătoriei Cluj-Napoca, excepția tardivității și excepția prematurității acțiunii reclamantei; cu privire la fondul cauzei, s-a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată. În motivare, s-a arătat că există un anumit termen în care se impunea a fi formulată solicitarea de constituire a dreptului de proprietate și, de asemenea, s-a subliniat că la nivelul municipiului Cluj-Napoca nu au fost soluționate toate cererile de reconstituire depuse în temeiul legii fondului funciar. ... 7. Pârâta Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj-Napoca a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția prematurității cererii de chemare în judecată, iar asupra fondului cauzei a arătat că atribuirea se poate realiza numai în limita suprafețelor disponibile, nefiind încheiat procesul de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor. ... 8. În ședința publică din 11 octombrie 2017, instanța a respins ca neîntemeiate excepția litispendenței, excepția tardivității și excepția prematurității, invocate de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj, și a fost unită cu fondul cauzei excepția prematurității invocată de Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj-Napoca. ... 9. Prin Sentința civilă nr. 903 din 8 februarie 2018, Judecătoria Cluj-Napoca - Secția civilă a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 341/2004, urmașii eroilor martiri ai Revoluției din 1989 sunt îndreptățiți a obține 10.000 mp teren în extravilan și 500 mp teren în intravilan pentru destinația de locuință, în măsura în care nu dețin sau nu au avut un alt spațiu locativ în proprietate, însă numai în limita posibilităților, adică luându-se în considerare disponibilul efectiv de teren la nivelul unității administrativ-teritoriale respective. În aplicarea dispozițiilor art. 15 alin. (5) coroborate cu ale art. 8 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, pentru a deveni efective drepturile astfel recunoscute, succesorii eroilor martiri ai Revoluției erau ținuți a formula o cerere de constituire a dreptului de proprietate. Instanța a reținut aplicabilitatea dispozițiilor art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991, care instituie un termen imperativ în care se impunea a fi depusă solicitarea de stabilire a dreptului de proprietate, fără a se face vreo diferență după cum s-ar discuta despre reconstituirea sau constituirea sa, fapt atestat pe deplin prin aceea că norma redată conține o trimitere generală la cererea de stabilire a dreptului de proprietate, concluzia fiind sprijinită și de dispozițiile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 18/1991. Observând că Legea nr. 341/2004 nu a fost primul act normativ prin care au fost recunoscute drepturi în favoarea persoanelor care, în diferite forme, și-au adus contribuția la victoria Revoluției din 1989, instanța de fond a reținut că, prin art. 10 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, abrogată prin art. 17 din Legea nr. 341/2004 (în continuare Legea nr. 42/1990), trimiterea la dispozițiile Legii nr. 18/1991, în problema atribuirii unui teren urmașilor eroilor martiri ai Revoluției, era una explicită, ceea ce presupunea că, în baza art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991, se impunea a fi respectat termenul în care trebuia depusă cererea de constituire a dreptului de proprietate. În cauza de față, cererea de constituire a dreptului de proprietate formulată de reclamantă a fost înregistrată la data de 2 mai 2017, cu nerespectarea termenului instituit de art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991 raportat la art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare (în continuare Legea nr. 1/2000), cu mențiunea că, deși certificatul de care se prevalează titularul acțiunii a fost eliberat la 27 noiembrie 2006, acesta reprezintă un certificat preschimbat, în sensul art. 1^1 lit. a) ,art. 10 alin. (2) și art. 12^1 din Normele metodologice de aplicare a Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.412/2004, cu modificările și completările ulterioare (în continuare Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004). Totodată, s-a apreciat că, deși Legea nr. 341/2004 nu prevede expres un anumit termen în care se impunea a fi depusă cererea de constituire, un asemenea aspect nu prezintă relevanță în pricina de față, în circumstanțele în care, în chestiunea vizată, sunt aplicabile dispozițiile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991, care se referă la cererile de stabilire a dreptului de proprietate, indiferent dacă acestea ar privi reconstituirea ori constituirea sa, iar soluția consacrată explicit prin art. 10 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 42/1990 rămâne pe deplin valabilă și sub imperiul Legii nr. 341/2004, raportat la prevederile art. 15 alin. (5) și art. 8 alin. (2) din Legea nr. 18/1991. Mai mult, în baza art. 5 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 341/2004, atribuirea în proprietate a celor 10.000 mp teren extravilan poate avea loc numai în limita posibilităților, adică sub condiția ca la nivelul unității administrativ-teritoriale să existe suprafețe excedentare, care pot primi destinația indicată, textul consacrând o vocație la dobândirea în proprietate a unui teren, ce poate deveni efectivă numai în circumstanțele în care asemenea suprafețe sunt disponibile la nivelul unității administrativ-teritoriale; or, în mod cert, nu aceasta este situația în litigiul de față. ... 10. Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta, susținând că instanța de fond a făcut o analogie nepermisă între dispozițiile Legii nr. 18/1991 și cele ale Legii nr. 341/2004 față de faptul că Legea nr. 341/2004 nu prevede niciun termen pentru depunerea cererii de atribuire a imobilului, că aplicabilitatea Legii nr. 18/1991 este doar subsidiară, numai în ceea ce privește faptul că art. 15 alin. (5) prevede același drept la atribuire, text care era aplicabil numai până la intrarea în vigoare a Legii nr. 341/2004. De asemenea a susținut că art. 5 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 341/2004 stabilește atribuirea obligatorie a terenului de 10.000 mp, iar nu vocația de a primi un asemenea teren, condiționată de disponibilitate la nivelul unității administrativ-teritoriale. ... 11. Intimata-pârâtă Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj-Napoca a depus întâmpinare, prin care a susținut că sentința atacată a fost pronunțată cu respectarea prevederilor legale. ... 12. Concomitent cu răspunsul la întâmpinare, apelanta-reclamantă a formulat și cerere de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept anterior menționată. A apreciat că o asemenea sesizare este admisibilă, fiind întrunite toate cerințele prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă și că este necesar a se supune dezlegării de către instanța supremă chestiunea necorelării dintre cele două legi. ... 13. Prin Încheierea din 31 ianuarie 2019, Tribunalul Cluj - Secția civilă a admis cererea de sesizare și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a dispus suspendarea judecății. ... ...