Decizia ÎCCJ nr. 16/2019 (HP)Punctul IV
Punctul IV
IV. Punctul de vedere al completului care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție
În ceea ce privește opinia exprimată de completul de judecată al Curții de Apel Craiova, aceasta a fost următoarea:
Sistemul de probațiune este serviciul public ce contribuie la înfăptuirea actului de justiție (art. 2 din Legea nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune), prin a cărui activitate se asigură participarea la realizarea interesului comunității, în scopul reabilitării sociale a infractorilor, al diminuării riscului de săvârșire a unor noi infracțiuni și al creșterii gradului de siguranță în comunitate [art. 2 alin. (2) din Legea nr. 252/2013].
Potrivit Codului de procedură penală, procesul penal are patru faze procesuale: faza urmăririi penale, faza camerei preliminare, faza judecății și faza executării hotărârii. Această din urmă fază procesuală are două etape procesuale, și anume: punerea în executare a hotărârii penale și, dacă este cazul, modificarea ce ar putea interveni în cursul executării.
În ultima fază procesuală, serviciul de probațiune exercită atribuții specifice, reglementate în dispozițiile art. 43-44 din Legea nr. 252/2013 și respectiv în dispozițiile capitolului IV secțiunea a II- a din același act normativ, privind executarea obligațiilor și respectarea măsurilor de supraveghere față de persoanele în privința cărora s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, liberarea condiționată dacă restul de pedeapsă rămas de neexecutat la data liberării este de 2 ani sau mai mare.
Modul concret în care serviciul de probațiune contribuie la înfăptuirea actului de justiție în faza de executare a hotărârii definitive este reglementat prin ansamblul secțiunii a II-a din Legea nr. 252/2013.
S-au făcut referiri la dispozițiile art. 67 din Legea nr. 252/2013 și corelativ la conținutul art. 583 din Codul de procedură penală.
Raportând dispozițiile art. 583 din Codul de procedură penală la prevederile art. 96 alin. (1) din Codul penal și prevederile art. 94 alin. (4) din Codul penal rezultă că instanța care a judecat în primă instanță persoana condamnatului este competentă să soluționeze sesizarea privind revocarea suspendării sub supraveghere, sesizare care aparține, din punctul de vedere al legitimității procesuale active, subiecților procesuali prevăzuți de art. 583 din Codul de procedură penală: procuror, consilier de probațiune, din oficiu.
Condițiile substanțiale care trebuie îndeplinite pentru dispunerea revocării suspendării sub supraveghere, în ceea ce privește domeniul măsurilor de supraveghere și obligațiilor, sunt reglementate în prevederile art. 94 alin. (4) și art. 96 alin. (1) din Codul penal.
Procedura de judecată a sesizării formulate de serviciul de probațiune privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 96 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 583 alin. (1) din Codul de procedură penală, este cea prevăzută în dispozițiile art. 597 din Codul de procedură penală care se aplică tuturor situațiilor procesuale reglementate în titlul V al Codului penal, denumit „Executarea hotărârilor penale“. Prima instanță se pronunță printr-o sentință, conform art. 597 alin. (4) din Codul de procedură penală, care este supusă căii de atac ordinare a contestației, conform art. 597 alin. (7) din Codul de procedură penală raportat la art. 425^1 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală.
Legitimarea procesuală activă în ceea ce privește exercitarea contestației împotriva hotărârii pronunțate de instanța de executare în procedura prevăzută de art. 583 din Codul de procedură penală au: procurorul, persoanele ale căror interese legitime au fost vătămate prin hotărâre, precum și subiecții procesuali la care hotărârea atacată se referă.
Conform art. 29 din Codul de procedură penală, participanții în procesul penal sunt organele judiciare, avocatul, părțile, subiecții procesuali principali, precum și alți subiecți procesuali. Această ultimă componentă a participanților în procesul penal este definită în prevederile art. 34 din Codul de procedură penală, conform cărora în afara subiecților procesuali principali au calitatea de subiecți procesuali următorii: martor, expert, interpret, agent procedural, organele speciale de constatare, precum și orice alte persoane sau organe prevăzute de lege având anumite drepturi, obligații sau atribuții în procedurile judiciare penale.
Din perspectiva dispozițiilor art. 34 din Codul de procedură penală, serviciul de probațiune este un organ prevăzut de lege având atribuții în procedurile penale ce se desfășoară în faza execuțională a procesului penal. ...
Sursa oficială ↗