Decizia CCR nr. 247/2025Punctul 6

6. Totodată, se susține că Ministerul Apărării Naționale poate reprezenta orice structură militară, cu sau fără personalitate juridică. Or, structurile militare pot fi și instanțele militare, Președintele României sau Consiliul Suprem de Apărare a Țării. În cazul instanțelor militare, asigurarea reprezentării în instanță sau chiar impunerea acestei reprezentări încalcă principiul separației puterilor în stat. Astfel, instanțele de judecată, inclusiv cele militare, reprezintă autoritatea judecătorească, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, iar Ministerul Apărării Naționale, ca orice alt minister, reprezintă administrația publică, potrivit art. 116 alin. (1) din Constituție. Or, autoritatea judecătorească reprezintă în sistemul clasic codificat de Montesquieu puterea judecătorească, iar administrația publică reprezintă în același sistem puterea executivă. Însă nu este permisă imixtiunea în cadrul niciuneia dintre atribuțiile unei alte puteri în stat, deci nici când este vorba despre reprezentarea în fața altor instituții, adică a instanței de judecată. În concluzie, ca o entitate subsumată puterii executive să asigure reprezentarea în justiție a unei entități subsumate puterii judecătorești reprezintă o încălcare a principiului separației puterilor în stat, principiu de rang constituțional. ...