Decizia ÎCCJ nr. 14/2019 (HP)Punctul IX

ÎCCJ · hotărâre prealabilă · 12.06.2019 · dosar 1.086/1/2019
Punctul IX
IX. Punctul de vedere al Direcției legislație, studii, documentare și informatică juridică din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție Cu Adresa nr. 414 din 19 aprilie 2019, Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică a înaintat punctul de vedere asupra chestiunilor de drept a căror dezlegare s-a solicitat, apreciind, cu privire la prima întrebare, că dispozițiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infracțiunile concurente să fie săvârșite după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la pedeapsa neexecutată sau executată parțial. În argumentarea acestei opinii s-a arătat că prima teză a art. 43 alin. (2) din Codul penal coroborată cu art. 41 alin. (1) din Codul penal stabilește o condiție comună pentru infracțiunile concurente, și anume ca infracțiunile concurente, care alcătuiesc al doilea termen al recidivei, să fi fost comise după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa privativă de libertate mai mare de 1 an (neexecutată sau executată parțial). A doua teză a art. 43 alin. (2) din Codul penal coroborată cu art. 41 alin. (1) și art. 44 alin. (1) din Codul penal indică faptul că pentru incidența art. 43 alin. (2) din Codul penal este suficient ca una dintre infracțiunile concurente săvârșite după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare să întrunească condițiile recidivei prevăzute de art. 41 alin. (1) din Codul penal, celelalte infracțiuni concurente comise după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare întrunind condițiile pluralității intermediare prevăzute de art. 44 alin. (1) din Codul penal. Așadar, infracțiunile concurente la care se referă art. 43 alin. (2) din Codul penal sunt, prin ipoteză, săvârșite după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la pedeapsa privativă de libertate mai mare de 1 an (neexecutată sau executată parțial) și întrunesc cerințele recidivei (minimum una dintre infracțiunile concurente) ori ale pluralității intermediare. Opinia exprimată rezultă cu claritate din expunerea de motive a Codului penal, care reflectă voința legiuitorului, concretizată în art. 43 alin. (2) din Codul penal, de a reglementa ipoteza în care nu toate infracțiunile concurente săvârșite după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la pedeapsa neexecutată sau executată parțial întrunesc condițiile recidivei, cel puțin una dintre infracțiunile concurente se încadrează în dispozițiile care definesc recidiva, iar celelalte infracțiuni concurente se încadrează în prevederile care definesc pluralitatea intermediară. Cu privire la cea de-a doua întrebare s-a opinat în sensul că, în cazul în care infracțiunea dedusă judecății este concurentă cu infracțiuni judecate separat, iar atât infracțiunea dedusă judecății, cât și infracțiunile judecate separat se află în stare de recidivă postcondamnatorie în raport cu aceeași hotărâre definitivă de condamnare la pedeapsa privativă de libertate mai mare de un an, în aplicarea art. 43 alin. (2) din Codul penal, pedepsele stabilite pentru infracțiunile concurente se contopesc după regulile de la concursul de infracțiuni, iar pedeapsa rezultantă se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată sau la restul rămas neexecutat din aceasta. În argumentarea acestei opinii s-a arătat că atât din conținutul art. 43 alin. (2) din Codul penal, cât și din expunerea de motive a Codului penal rezultă că, în ipoteza în care al doilea termen al recidivei este alcătuit dintr-un concurs de infracțiuni, legiuitorul a reglementat ordinea în care se aplică dispozițiile privind formele pluralității de infracțiuni, stabilind aplicarea prioritară a dispozițiilor referitoare la concursul de infracțiuni și aplicarea ulterioară a dispozițiilor referitoare la recidiva postcondamnatorie. În subsidiar, s-a apreciat că întrebările prealabile și modul în care sunt formulate ridică o serie de probleme din perspectiva admisibilității sesizării, în raport cu dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală și cu jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. ...
Sursa oficială ↗