Decizia ÎCCJ nr. 17/2019 (RIL)Punctul IV

IV. Opinia autorului sesizării 8. Autorul sesizării, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, apreciază ca fiind în acord cu litera și spiritul legii prima orientare jurisprudențială, invocând următoarele argumente principale: ... 9. Noul Cod de procedură civilă promovează, la fel ca și Codul de procedură civilă din 1865, regula potrivit căreia hotărârea pronunțată asupra cererii de revizuire poate fi atacată prin intermediul căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită, aplicându-se și în această materie principiul conform căruia accesoriul urmează soarta principalului. ... 10. S-ar părea că recursul este admisibil în toate situațiile. Totuși, doctrina și jurisprudența ce s-au dezvoltat sub imperiul dispozițiilor vechiului cod s-au pronunțat în sensul că, și în cazul contrarietății de hotărâri, recursul este admisibil numai dacă hotărârea ce a fost atacată cu revizuire este susceptibilă de apel sau recurs. ... 11. Dispozițiile art. 513 alin. (6) din Codul de procedură civilă, cu valoare de excepție, trebuie raportate și interpretate coroborat cu cele ale art. 513 alin. (5) din același cod, care instituie regula în această materie. ... 12. Din interpretarea logică, teleologică și sistematică a acestor norme procedurale, în acord cu spiritul noului Cod de procedură civilă și cu principiile care îl guvernează, așa cum reiese din Expunerea de motive ce a stat la baza elaborării acestuia, rezultă că ipoteza reglementată de alin. (6) al art. 513 are în vedere exclusiv situația în care hotărârea supusă revizuirii este ea însăși susceptibilă de a fi atacată. ... 13. Având în vedere principiul celerității soluționării cauzelor, în strânsă legătură cu necesitatea eficacității administrării actului de justiție, menționarea în cuprinsul alin. (6) al art. 513 din Codul de procedură civilă a căii de atac a recursului are semnificația suprimării căii de atac a apelului (pentru ipoteza în care această cale de atac s-ar exercita anterior recursului), iar nu cea a instituirii unei noi căi de atac, aceasta și în considerarea faptului că, în cazul contrarietății de hotărâri, atunci când se confirmă, nu mai sunt necesare alte dezbateri, opțiunea fiind una singură - anularea celei din urmă hotărâri, respectiv trimiterea spre rejudecare atunci când s-a încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat. Doar în cazul celorlalte motive de revizuire, admiterea cererii de revizuire presupune reluarea judecății, în primă instanță, în apel, în recurs. ... 14. Recunoașterea unor căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității, consacrat expres de art. 7 și art. 145 din Codul de procedură civilă, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legilor și al autorităților. Cu alte cuvinte, nu se poate crea, contrar intenției legiuitorului, pe cale de interpretare, un nou grad de jurisdicție. ... 15. Atunci când legiuitorul a dorit o derogare în ceea ce privește calea de atac exercitată împotriva unei hotărâri definitive, a prevăzut aceasta în mod expres. ... 16. În acest sens au fost edictate dispozițiile art. 406 alin. (6) din Codul de procedură civilă, care prevăd posibilitatea atacării cu recurs a hotărârii prin care se constată renunțarea la judecată, hotărâre care poate să aparțină chiar unei instanțe de recurs. Conform dispozițiilor art. 421 alin. (2) din Codul de procedură civilă, hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare, iar când perimarea se constată de o secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție, recursul se judecă de Completul de 5 judecători - printre cererile supuse perimării prevăzute de art. 416 alin. (1) din Codul de procedură civilă numărându-se și cererile de recurs. ... 17. Ca urmare a Deciziei nr. 321 din 9 mai 2017 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 20 iulie 2017, instanțele judecătorești au devenit competente să soluționeze recursul formulat împotriva hotărârii judecătorești pronunțate în ultimul grad de jurisdicție, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate. ... 18. Pentru interpretarea art. 513 alin. (6) din Codul de procedură civilă, în sensul inadmisibilității recursului, se poate folosi și un argument de tehnică legislativă. ... 19. Astfel, doar în situația în care acest articol ar fi fost redactat sub forma „dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, calea de atac este, în toate cazurile, recursul“, ar fi fost corectă interpretarea conform căreia este admisibil recursul și în situația în care hotărârea supusă revizuirii nu este susceptibilă de a fi atacată. ... 20. Cu titlu de exemplu pot fi menționate prevederile art. 244^1 din vechiul Cod de procedură civilă, introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, conform cărora „asupra suspendării judecării procesului instanța, în toate cazurile, se va pronunța prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat“; datorită mențiunii exprese „în toate cazurile“, au putut fi atacate cu recurs și acele încheieri prin care s-a dispus asupra suspendării judecății, chiar dacă hotărârea care urma a se pronunța în cauză nu era susceptibilă de apel sau recurs. ... ...