Decizia ÎCCJ nr. 16/2019 (RIL)Punctul VII

ÎCCJ · recurs în interesul legii · 20.05.2019 · dosar 447/1/2015
Punctul VII
VII. Jurisprudența curților de apel 19. Curțile de apel Brașov, Constanța, Craiova, Ploiești, Suceava și Târgu Mureș nu au identificat practică judiciară și nu au comunicat un punct de vedere în sensul celor solicitate. ... 20. La nivelul Curții de Apel Alba Iulia, Tribunalul Sibiu a comunicat că punctul de vedere al judecătorilor din cadrul Secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal este în sensul că instituția notificată va înainta dispoziția împreună cu dosarul administrativ către Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, după efectuarea controlului de legalitate de către prefect. Magistrații Tribunalului Hunedoara apreciază că și în cazul în care instanța de judecată soluționează fondul notificării conform art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 se impune ca dosarul administrativ, împreună cu dispoziția ce va fi emisă de entitatea notificată în executarea hotărârii judecătorești astfel pronunțate, să fie înaintat către Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor după efectuarea controlului de legalitate de către prefect, întrucât dispozițiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 nu fac nicio excepție de la această obligație. Cum hotărârea instanței este transpusă în actul administrativ, s-a considerat că este necesară, cel puțin, verificarea conformității dispoziției cu hotărârea judecătorească. ... 21. Opinia unanimă a judecătorilor Secției I civile din cadrul Curții de Apel Bacău este în sensul că dispoziția în dosarul administrativ trebuie înaintată direct către Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, deoarece prefectul nu poate analiza legalitatea și/sau temeinicia unei hotărâri judecătorești, judecătorii Tribunalului Bacău și Tribunalului Neamț exprimând aceeași opinie, întrucât dispoziția entității notificate fiind emisă în executarea unor hotărâri judecătorești, nu mai este necesară efectuarea controlului de legalitate de către prefect. ... 22. Opinia judecătorilor din cadrul Secției a III-a civile și pentru cauze cu minori și de familie din cadrul Curții de Apel București a fost în sensul că, în cazul în care instanța de judecată a soluționat fondul notificării în conformitate cu Decizia în recurs în interesul legii nr. XX/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, se impune a fi obligată entitatea notificată să înainteze dispoziția la emiterea căreia a fost obligată de instanță (după ce aceasta a analizat fondul notificării), împreună cu dosarul administrativ, direct către Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, soluție conformă cu Decizia Curții Constituționale nr. 686/2014. La nivelul secțiilor a III-a, a IV-a și a V-a civile ale Tribunalului București au fost exprimate ambele opinii. Magistrații din cadrul Secției civile a Tribunalului Călărași au exprimat opinia potrivit căreia se impune ca dosarul administrativ, împreună cu dispoziția ce va fi emisă de entitatea notificată în executarea hotărârii judecătorești astfel pronunțate, să fie înaintat către Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, după efectuarea controlului de legalitate de către prefect, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 și deciziile Curții de Apel București pronunțate în acest sens. La nivelul Tribunalului Ialomița s-a apreciat că, în cazul în care instanța de judecată soluționează fondul notificării conform art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, se impune a fi obligată entitatea notificată să înainteze dispoziția, la emiterea căreia a fost obligată de instanță, împreună cu dosarul administrativ, direct către Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor. Aceasta, deoarece atât timp cât controlul de legalitate a fost efectuat de către instanța de judecată, un nou control de legalitate efectuat de către prefect este inadmisibil și în contra acelor dispoziții din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora prefectul exercită controlul de legalitate doar asupra dispozițiilor emise exclusiv în procedura administrativă, iar nu și în procedura judiciară. Astfel, din examinarea dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (3) din Legea nr. 165/2013 reiese că legiuitorul a avut în vedere cele două stadii în care poate fi soluționată pe fond o notificare formulată în baza Legii nr. 10/2001: la alin. (1) al art. 21 prevăzând că acele dispoziții emise de entitățile învestite de lege, în faza judiciară, ca act de executare a unei hotărâri judecătorești ce conține obligația pârâtului de a propune reclamantului acordarea de măsuri compensatorii - cum este și dispoziția ce va fi emisă de pârât în executarea hotărârii judecătorești pronunțate în dosarul de față -, se transmit Secretariatului Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor împreună cu toată documentația care a stat la baza emiterii acesteia (în cazul de față, împreună cu hotărârea judecătorească pusă în executare prin emiterea dispoziției); în timp ce alin. (3) al art. 21 se ocupă de situația dispozițiilor emise de entitățile învestite în faza administrativă a procedurii reglementate de Legea nr. 10/2001, prevăzând că numai aceste dispoziții, ca acte administrative, pot face obiectul controlului de legalitate exercitat de prefect în conformitate cu dispozițiile art. 11 din legea contenciosului administrativ. Prin urmare, critica potrivit căreia municipiul București are obligația legală de a înainta dosarul administrativ Instituției Prefectului Municipiului București în vederea verificării legalității actului emis și emiterii avizului de legalitate nu poate fi reținută, deoarece o asemenea modalitate ar echivala cu încălcarea autorității puterii judecătorești și cu admiterea ideii conform căreia legalitatea unei hotărâri judecătorești ar putea fi verificată și pe cale administrativă, de către prefect, iar nu doar prin intermediul căilor de atac prevăzute de lege. La nivelul Tribunalului Ilfov s-a apreciat că normele la care se face referire sunt incidente în faza administrativă de soluționare a cererii de acordare a măsurilor reparatorii, iar nu în faza judiciară, fază în care controlul de legalitate este exercitat de către instanța de judecată. Prin urmare, în soluționarea cererii deduse judecății, instanța de judecată poate dispune transmiterea dosarului către Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor fără a mai fi necesară exercitarea controlului de legalitate de către prefect. Magistrații din cadrul Tribunalului Giurgiu au opinat în sensul primei orientări jurisprudențiale, respectiv cea potrivit căreia, conform dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, dosarul administrativ trebuie însoțit de avizul de legalitate al instituției prefectului, fiind astfel necesar ca, înainte de a ajunge la Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, dosarul administrativ să fie înaintat instituției prefectului, însoțit de toate înscrisurile menționate la art. 21 din Legea nr. 165/2013. Punctul de vedere al judecătorilor din cadrul Secției civile a Tribunalului Teleorman a fost în sensul că, în situația în care instanța de judecată soluționează fondul notificării conform art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, se impune a fi obligată entitatea notificată să înainteze dispoziția, la emiterea căreia a fost obligată de instanță, împreună cu dosarul administrativ, direct către Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor. Dispoziția entității notificate, care se emite în executarea unei asemenea hotărâri judecătorești, nu poate face obiectul controlului de legalitate din partea prefectului, pentru că respectiva dispoziție nu a fost întocmită în baza unei evaluări proprii a autorității administrative notificate, ci reprezintă numai formalitatea prin care se dă eficiență statuărilor făcute de instanță cu privire la drepturile ce fac obiect al propunerii de acordare a măsurilor reparatorii. ... 23. Opinia judecătorilor Secției I civile din cadrul Curții de Apel Cluj este în sensul că dosarul administrativ, împreună cu dispoziția ce va fi emisă de entitatea notificată în executarea hotărârii judecătorești astfel pronunțate, să fie înaintat către Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor după efectuarea controlului de legalitate de către prefect, fără dispoziția instanței de judecată. Tribunalul Cluj a comunicat următoarele: conform art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013: „Dispozițiile autorităților administrației publice locale emise potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se transmit Secretariatului Comisiei Naționale după exercitarea controlului de legalitate de către prefect. Dispozițiile art. 11 alin. (1) și (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, rămân aplicabile.“ Pe de altă parte, prevederile art. 35 alin. (2) și (3) din Legea nr. 165/2013 stabilesc că: „În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 și 34, persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa instanței judecătorești prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluționarea cererilor; în cazurile prevăzute la alin. (1) și (2) , instanța judecătorească se pronunță asupra existenței și întinderii dreptului de proprietate și dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii în condițiile prezentei legi.“ Prin urmare, din economia dispozițiilor Legii nr. 165/2013 rezultă faptul că dosarul administrativ se înaintează Secretariatului Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor doar după exercitarea controlului de legalitate de către prefect. Faptul că, în temeiul art. 35 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, instanța de judecată obligă entitatea notificată la emiterea deciziei de restituire a imobilului, fie în natură, fie prin acordarea de măsuri reparatorii nu justifică eludarea obligațiilor ce revin prefectului de efectuare a controlului de legalitate, obligație ce îi revine în temeiul dispozițiilor legale și fără a fi necesară o statuare în acest sens de către instanța de judecată. Față de prevederile art. 35 alin. (1^1) din Legea nr. 165/2013, potrivit cărora: „Litigiile privind modalitatea de aplicare a prevederilor prezentei legi sunt de competența secțiilor civile ale tribunalelor, indiferent de calitatea titularului acțiunii“, judecătoriile arondate Tribunalului Cluj nu au formulat un punct de vedere vizând problema de drept analizată. ... 24. Opinia judecătorilor Secției I civile a Curții de Apel Galați este în sensul că dispoziția pe care entitatea notificată a fost obligată să o emită în baza Legii nr. 165/2013 trebuie, împreună cu dosarul administrativ, să fie înaintată direct Secretariatului Comisiei Naționale pentru Compensarea imobilelor. Punctul de vedere majoritar al judecătorilor Secției I civile a Tribunalului Galați este în sensul că se impune a fi obligată entitatea notificată să înainteze dispoziția, la emiterea căreia a fost obligată de instanță, împreună cu dosarul administrativ, direct către Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor; atât timp cât controlul de legalitate a fost efectuat de către instanța de judecată, un nou control de legalitate efectuat de către prefect este inadmisibil și în contra acelor dispoziții din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora prefectul exercită controlul de legalitate doar asupra dispozițiilor emise exclusiv în procedura administrativă, iar nu și în procedura judiciară. O asemenea modalitate ar echivala cu încălcarea autorității puterii judecătorești și cu admiterea ideii conform căreia legalitatea unei hotărâri judecătorești ar putea fi verificată și pe cale administrativă, de către prefect, iar nu doar prin intermediul căilor de atac prevăzute de lege. ... 25. La nivelul Curții de Apel Iași, opinia exprimată de judecătorii din cadrul Tribunalului Vaslui cu privire la problema de drept supusă dezbaterii este în sensul că, în cazul în care instanța de judecată soluționează fondul notificării conform art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, se impune a fi obligată entitatea notificată să înainteze dispoziția la emiterea căreia a fost obligată de instanță, împreună cu dosarul administrativ, direct către Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor. ... 26. Punctul de vedere al judecătorilor din cadrul Secției I civile a Curții de Apel Oradea și al Tribunalului Bihor este în sensul că, în cazul în care instanța de judecată soluționează fondul notificării conform art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, se impune a fi obligată entitatea notificată să înainteze dispoziția, la emiterea căreia a fost obligată de instanță, împreună cu dosarul administrativ, direct către Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor; această instanță a atașat și hotărâri judecătorești, dintre care numai una este definitivă și privește problema de drept ce face obiectul recursului în interesul legii. ... 27. La nivelul Curții de Apel Pitești, punctul de vedere al judecătorilor din cadrul Secției civile a Tribunalului Argeș este în sensul că hotărârea prin care instanța a dispus acordarea de măsuri compensatorii prin puncte persoanei îndreptățite pentru imobilul notificat nu poate fi supusă controlului de legalitate de către prefect. Cu ocazia verificării îndreptățirii persoanei notificatoare la acordarea de despăgubiri în temeiul Legii nr. 165/2013, instanța are obligația de a efectua toate verificările pe fond ce se impun, întocmai ca cele efectuate în procedura administrativă, în acord cu Decizia nr. XX/2007, pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, împrejurare în care o nouă verificare de către prefect ar înfrânge autoritatea de lucru judecat a hotărârii judecătorești, control inadmisibil. ... 28. Opinia Tribunalului Timiș - Secția I civilă, instanță arondată Curții de Apel Timișoara, este în sensul obligării entității notificate să înainteze dispoziția la emiterea căreia a fost obligată de către instanță, împreună cu dosarul administrativ, direct către Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor. S-a considerat că această opinie corespunde unei corecte interpretări a dispozițiilor legale menționate, având în vedere faptul că, odată ce instanța pronunță hotărârea judecătorească, nu mai este necesară intervenția prefectului în procedura transmiterii către Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor a documentului pentru acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 165/2013, hotărârea judecătorească fiind, prin ea însăși, expresia verificării condițiilor legale în materie. Doar în ipoteza în care dispozițiile pentru acordarea măsurilor compensatorii prevăzute de Legea nr. 165/2013 sunt emise de autoritățile publice locale (ca entități învestite), fără concursul instanței, este necesară viza de legalitate a prefectului, art. 21 alin. (3) din actul normativ anterior menționat nefiind decât o aplicare particulară a atribuției prevăzute în acest sens de art. 19 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului. ... ...
Sursa oficială ↗