Decizia ÎCCJ nr. 12/2019 (RIL)Punctul VI.1

VI.1. Admisibilitatea recursului în interesul legii 38. Verificând regularitatea învestirii, prin prisma dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, se constată că această condiție legală este îndeplinită în ceea ce privește titularul sesizării, respectiv Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj. ... 39. Este îndeplinită și condiția privind respectarea cerințelor de ordin formal prescrise de prevederile art. 515 din Codul de procedură civilă, date fiind anexele memoriului de recurs în interesul legii din care rezultă că practica neunitară se identifică la nivelul tuturor curților de apel din țară. ... 40. Potrivit sesizării înaintate de Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj, obiectul recursului în interesul legii se circumscrie dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, și anume privește probleme de drept soluționate diferit de instanțele judecătorești, referitoare la: „Situația impozitelor locale datorate pentru bunuri valorificate în procedură, pentru perioada ulterioară deschiderii acesteia, respectiv ordinea lor de prioritate la distribuiri [art. 121 alin. (1) pct. 1 și art. 123 pct. 1, 3 și 4 din Legea nr. 85/2006, cu corespondent în art. 159 și art. 161 din Legea nr. 85/2014], în următoarele situații punctuale: – pentru sume datorate bugetelor locale, aferente perioadei dintre deschiderea procedurii și data intrării în faliment, în cazul în care acestea au fost declarate și înscrise ca atare în tabelul suplimentar; ... – pentru sume datorate bugetelor locale, aferente perioadei dintre deschiderea procedurii și data intrării în faliment, în cazul în care acestea nu au fost declarate și înscrise ca atare în tabelul suplimentar; ... – pentru sume datorate bugetelor locale, aferente perioadei ulterioare intrării debitoarei în faliment.“ ... ... 41. Analizând hotărârile judecătorești atașate memoriului de recurs în interesul legii se constată că obiectul indicat în cererea de sesizare este necircumstanțiat și depășește cadrul problemelor de drept asupra cărora s-au pronunțat în mod efectiv instanțele judecătorești prin soluții contradictorii, impunându-se astfel a fi precizat. ... 42. În concret, cu prilejul verificării modalității de distribuire a sumelor obținute din valorificarea bunurilor din averea debitorului, grevate de sarcini în favoarea unui creditor, instanțele au avut de analizat în ce măsură sumele datorate bugetului local, respectiv exclusiv impozitul aferent bunului imobil valorificat, vor putea fi acoperite în mod prioritar față de creanțele creditorului garantat. ... 43. Pe de altă parte, în raport cu momentul apariției situațiilor litigioase, problema de drept analizată neunitar privea doar situația sumelor datorate cu acest titlu, devenite scadente după data intrării debitoarei în faliment. Chiar dacă, pentru argumentarea soluției propuse, unele instanțe au comparat situația acestora cu cea a sumelor având aceeași natură, datorate aferent perioadei anterioare deschiderii procedurii insolvenței sau celei cuprinse între acest moment și intrarea debitoarei în faliment, eventualele probleme de drept în legătură cu acele sume nu au format obiectul judecății în pricinile respective, iar aprecierile referitoare la aceste aspecte nu au constituit considerente decizorii în pronunțarea soluțiilor și nu pot forma premisele unei practici neunitare. ... 44. Totodată, problema de drept s-a pus în contextul aplicării ambelor legi care au reglementat în mod succesiv procedura insolvenței (Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare), neavând relevanță faptul că din anexele memoriului de recurs în interesul legii rezultă un număr considerabil mai mare al soluțiilor pronunțate în temeiul dispozițiilor Legii nr. 85/2006. Mai mult, dispozițiile legale nu s-au modificat cu prilejul adoptării unui nou act normativ în această materie, impunându-se, după cum se va demonstra în cele ce urmează, propunerea unei soluții unitare. ... 45. Astfel, așa cum s-a făcut mențiunea și anterior, aspectul legal ce se impune a fi soluționat în mod unitar privește exclusiv distribuirea fondurilor obținute din valorificarea bunurilor grevate, respectiv incidența sau lipsa de incidență a dispozițiilor art. 121 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 85/2006 sau art. 159 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 85/2014, aplicabilitatea prevederilor de ordin general din art. 123 din Legea nr. 85/2006, respectiv art. 161 din Legea nr. 85/2014 fiind implicită în cazul unui răspuns negativ asupra problemei litigioase. ... 46. Jurisprudența atașată memoriului de recurs în interesul legii nu evidențiază însă soluții neunitare în practica judiciară referitoare la aplicarea în concret a ordinii de preferință prevăzute la art. 123 din Legea nr. 85/2006, respectiv art. 161 din Legea nr. 85/2014, instanțele având a se pronunța doar asupra problemei litigioase privitoare la concursul cu alți creditori beneficiari ai unui drept ce le conferă prioritate asupra sumelor obținute din valorificarea chiar a bunului impozitat și tratând chestiunile referitoare la ordinea generală de preferință numai în mod subsidiar, în unele dintre hotărârile atașate. ... 47. În raport cu aceste precizări se constată că Înalta Curte de Casație și Justiție este învestită, prin promovarea prezentului recurs în interesul legii, doar în limita solicitării de a se stabili ordinea de prioritate în ceea ce privește plata impozitelor locale datorate pentru bunuri valorificate în procedură, grevate de o cauză de preferință în favoarea unui creditor (sau „de ipoteci, gajuri sau alte garanții reale mobiliare ori drepturi de retenție de orice fel“, în terminologia Legii nr. 85/2006), devenite scadente după data intrării în faliment a debitorului, raportat la dispozițiile art. 121 alin. (1) pct. 1 și art. 123 din Legea nr. 85/2006, respectiv art. 159 alin. (1) pct. 1 și art. 161 din Legea nr. 85/2014. ... ...