Decizia ÎCCJ nr. 2/2019 (RIL)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție XI.1. Analiza condițiilor de admisibilitate 75. Verificând regularitatea învestirii, prin prisma dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă se constată că această condiție legală este îndeplinită în ceea ce îl privește pe titularul sesizării. ... 76. Este îndeplinită și condiția privind respectarea cerințelor de ordin formal prescrise de prevederile art. 515 din Codul de procedură civilă, date fiind anexele memoriului de recurs în interesul legii din care rezultă că practica neunitară se identifică la nivelul curților de apel Cluj, Pitești și Târgu Mureș. ... 77. Obiectul recursului în interesul legii se circumscrie dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, și anume privește probleme de drept soluționate diferit de instanțele judecătorești. ... 78. În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție este învestită, prin promovarea prezentului recurs în interesul legii, cu solicitarea de a stabili determinarea competenței materiale procesuale a tribunalelor specializate (Argeș, Cluj, Mureș) în soluționarea, în apel, a cererilor formulate în procedura executării silite, respectiv: contestația la titlu, contestația la executare propriu-zisă, încuviințarea executării silite și altele specifice, ținând seama de lipsa unui criteriu legal pentru atribuirea competenței în aceste litigii, în care titlul executoriu este emis în contextul exploatării unei întreprinderi. ... ... XI.2. Asupra problemei de drept care a generat practică neunitară, se constată următoarele: 79. Problema de drept supusă dezlegării prin mecanismul de unificare a jurisprudenței rezidă în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 226 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, raportat la art. 95 pct. 2 din Codul de procedură civilă, în ceea ce privește determinarea competenței materiale procesuale a tribunalelor specializate (Argeș, Cluj și Mureș) în soluționarea, în apel, a cererilor formulate în procedura executării silite. ... 80. În conformitate cu prevederile art. 228 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, „Până la data intrării în vigoare a Codului civil, tribunalele comerciale Argeș, Cluj și Mureș se reorganizează ca tribunale specializate sau, după caz, ca secții civile în cadrul tribunalelor Argeș, Cluj și Mureș, în condițiile art. 226“. ... 81. Alin. (2) al aceleiași norme prevede că „La stabilirea cauzelor de competența tribunalelor specializate sau, după caz, a secțiilor civile reorganizate potrivit alin. (1) se va ține seama de numărul și natura cauzelor, de specializarea judecătorilor, de necesitatea valorificării experienței profesionale a acestora, precum și de volumul de activitate al instanței“. ... 82. Potrivit art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, „Prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea colegiului de conducere al instanței, în raport cu numărul cauzelor, se pot înființa, în cadrul secțiilor civile, complete specializate pentru soluționarea anumitor categorii de litigii, în considerarea obiectului sau naturii acestora, precum: (...)“. ... 83. Prin Decizia nr. 18/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 6 aprilie 2017, Completul competent să judece recursul în interesul legii a stabilit următoarele: „Competența materială procesuală a tribunalelor/secțiilor specializate se determină în funcție de obiectul sau natura litigiilor de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările și completările ulterioare.“ ... 84. Prin decizia menționată au fost indicate criteriile de determinare a competenței materiale procesuale - a competenței stabilite în raport cu obiectul, natura sau valoarea litigiului dedus judecății - a acelor instanțe sau secții reorganizate până la data intrării în vigoare a Codului civil, reprezentate de fostele tribunale comerciale Argeș, Cluj și Mureș, care s-au reorganizat potrivit art. 228, precum și a fostelor secții comerciale din cadrul tribunalelor și curților de apel, reorganizate conform art. 225 din Legea nr. 71/2011. ... 85. Aceste criterii de determinare a competenței materiale operează inclusiv în căile de atac (paragrafele 164 și 165 din decizie). ... 86. În contextul celor mai sus arătate, problema de drept supusă dezlegării în speță impune a se stabili dacă cererile formulate în procedura executării silite, decurgând dintr-un titlu executoriu, altul decât o hotărâre judecătorească, pot fi socotite cereri într-o materie ce face obiectul specializării și, astfel, ar fi de competența tribunalelor specializate, în calea de atac a apelului. ... 87. Din acest punct de vedere se constată că au procedat corect instanțele de apel care au identificat caracteristicile litigiului cu care au fost învestite și au stabilit apartenența acestuia la o anumită materie specializată. ... 88. Prioritar, trebuie precizat că practica neunitară a instanțelor de apel s-a format doar în privința acelor cereri formulate în procedura executării silite în care se ridică aspecte de valabilitate a titlului executoriu sau privind întinderea acestuia, altul decât o hotărâre judecătorească. ... 89. Astfel, din examinarea hotărârilor judecătorești atașate sesizării pentru pronunțarea unui recurs în interesul legii reiese că unele instanțe au considerat că cererile de încuviințare a executării silite sau contestațiile la executare, cereri în care se invocă aspecte referitoare la însuși titlul executoriu, sunt de competența, în apel, a tribunalelor specializate. ... 90. În schimb, toate celelalte cereri din procedura executării silite, inclusiv contestațiile la executare în care se invocă doar nelegalitatea actelor de executare, se soluționează în apel de către secțiile civile ale tribunalelor. ... 91. Această situație este relevată chiar prin prima opinie jurisprudențială, în care s-a menționat că, dacă prin contestația la executare nu se pune problema valabilității titlului executoriu și nu se pun în discuție apărări de fond împotriva acestuia, ci exclusiv chestiuni de procedură având ca finalitate anularea actelor de executare sau a executării silite înseși, nu există argumente pentru a atribui acest gen de litigii în competența instanțelor specializate. În acest tip de contestații la executare care vizează exclusiv legalitatea actelor de executare sau executarea silită însăși în întregime, competența trebuie să aparțină tribunalului de drept comun (paragrafele 36 și 37 din prezenta decizie). ... 92. Așadar, există o practică neunitară doar în legătură cu cererile formulate în procedura executării silite în care se ridică aspecte de valabilitate a titlului executoriu sau privind întinderea acestuia, altul decât o hotărâre judecătorească. ... 93. În aceste condiții, față de limitele învestirii, confirmate prin examenul jurisprudențial, dezlegarea problemei de drept din speță trebuie să privească exclusiv cererile menționate la punctul anterior. Scopul mecanismului recursului în interesul legii este acela al unificării jurisprudenței, în sensul schimbării practicii contrare dezlegării date problemei de drept, și nu al schimbării practicii unitare. ... 94. Ca un argument în plus, este de precizat că, la nivelul celorlalte curți de apel, în circumscripția cărora nu există tribunale specializate, practica judiciară este similară celei arătate anterior la paragrafele 64 și 65, astfel cum reiese din hotărârile judecătorești depuse de titularul sesizării odată cu precizările de la data de 8 octombrie 2018. ... 95. Se consideră că, dacă respectiva contestație vizează doar nelegalitatea actelor de executare, cererea cu acest obiect se soluționează în apel de către secțiile civile ale tribunalelor, în timp ce contestația la executare ce presupune verificarea aspectelor de valabilitate a titlului executoriu sau privind întinderea acestuia se soluționează de către secțiile specializate din cadrul tribunalelor. ... 96. Dezînvestirile reciproce ale secțiilor civile și ale celor specializate, atunci când au avut loc, au fost generate de evaluarea diferită a motivelor de fapt sau de drept ale contestației, deci de calificarea acesteia ca fiind, după caz: contestație la titlu, întemeiată pe dispozițiile art. 714 alin. (3) din Codul de procedură civilă (admisibilă, potrivit legii, și în cazul altor titluri executorii decât hotărârile judecătorești), contestație în care se invocă motive de fapt și de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, întemeiată pe dispozițiile art. 713 alin. (2) dinCodul de procedură civilă, sau contestație împotriva actelor de executare. În regulatorul de competență s-a decis în concret, pentru fiecare speță în parte, în raport cu calificarea juridică a obiectului cererii, în sensul celor arătate la paragraful 101. ... 97. În contextul acestei practici se impune ca dezlegarea problemei de drept din speță să privească exclusiv cererile menționate la paragraful 98, în caz contrar ajungându-se la efectul nedorit al schimbării practicii unitare la nivelul instanțelor judecătorești din țară. ... 98. Din această perspectivă trebuie constatat că cererile formulate în procedura executării silite în care se ridică aspecte de valabilitate a titlului executoriu sau privind întinderea acestuia, altul decât o hotărâre judecătorească, constituie cereri formulate în materia ce face obiectul specializării, astfel încât sunt, în apel, de competența instanțelor/secțiilor specializate. ... 99. În cadrul acestor cereri se formulează apărări pe fondul dreptului din titlul executoriu, ceea ce înseamnă că se soluționează însuși fondul raportului de drept substanțial născut din actul juridic ce reprezintă titlul executoriu. ... 100. Din acest punct de vedere nu se poate face nicio diferență de tratament juridic, în privința competenței materiale procesuale, între cererile în discuție și cererile de chemare în judecată legate de încheierea, executarea sau desființarea actelor juridice reprezentate de titlul executoriu. ... 101. Analiza acestor apărări necesită valorificarea specializării judecătorului într-o anumită materie, întocmai ca în cazul cererilor formulate pe calea dreptului comun. ... 102. Potrivit art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, prin procedura administrativă anume prevăzută și în aplicarea criteriilor indicate se pot înființa, în cadrul secțiilor civile, completuri specializate pentru soluționarea anumitor categorii de litigii, iar această normă este aplicabilă, după cum s-a arătat, și în cazul celor trei tribunale specializate, față de trimiterea expresă din art. 228. ... 103. Astfel, pot conduce la înființarea de astfel de instanțe/secții/completuri: a) cererile în materie de insolvență, concordat preventiv și mandat ad-hoc; ... b) cererile în materia societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a altor societăți, cu sau fără personalitate juridică, precum și în materia registrului comerțului; ... c) cererile care privesc restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenței; ... d) cererile privind titlurile de valoare și alte instrumente financiare. ... ... 104. Enumerarea cauzelor este una exemplificativă, astfel încât nu este împiedicată înființarea pe cale administrativă de tribunale/secții/completuri specializate în alte materii, în considerarea obiectului sau naturii cauzelor. De altfel, această posibilitate este prevăzută și în dispozițiile art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 207/2018 (în forma citată în pct. III paragraful 5 al prezentei decizii). ... 105. Este de necontestat că cererile de chemare în judecată având ca obiect încheierea, executarea sau desființarea unor acte juridice, într-o materie de genul celor menționate cu titlu exemplificativ, intră în categoria cauzelor din materia ce face obiectul specializării. Acestea se soluționează de către tribunalele specializate fie în primă instanță, fie în apel, dacă este aplicabil criteriul valorii obiectului cererii, potrivit art. 94 pct. 1 lit. k) sau art. 95 pct. (2) din Codul de procedură civilă. ... 106. Pentru identitate de rațiune, atunci când titlul executoriu este reprezentat de un act juridic din materia ce face obiectul specializării, cererile formulate în procedura executării silite în care se ridică aspecte de valabilitate a titlului executoriu sau privind întinderea acestuia, altul decât o hotărâre judecătorească, trebuie să se soluționeze de către tribunalele specializate, în apel. ... ... ...