Decizia ÎCCJ nr. 9/2019 (RIL)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție A) Cu privire la admisibilitatea recursului în interesul legii 44. Verificarea regularității învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție impune analizarea condițiilor de admisibilitate a recursului în interesul legii, în conformitate cu dispozițiile art. 515 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost soluționate în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează cererii“, precum și ale art. 514 din același cod, referitoare la obiectul recursului și la titularul dreptului de sesizare. ... 45. Analiza implică, așadar, mai multe aspecte: – cel al cerinței de ordin formal prevăzut de dispozițiile art. 515 din Codul de procedură civilă - dovada că problemele de drept care formează obiectul sesizării au fost soluționate în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează cererii; această cerință de admisibilitate se constată a fi îndeplinită, având în vedere jurisprudența anexată sesizării, ilustrată prin hotărâri judecătorești definitive, din care rezultă că practica neunitară se identifică la nivelul mai multor curți de apel din țară; ... – sub aspectul obiectului recursului în interesul legii, în sensul că acesta trebuie să se circumscrie dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, respectiv să privească probleme de drept soluționate diferit de instanțele judecătorești, întrucât finalitatea acestei instituții juridice o constituie asigurarea interpretării și aplicării unitare a legii, condiție care se constată a fi îndeplinită, de asemenea; ... – sub aspectul titularului dreptului de a formula recursul în interesul legii, se constată că autorul sesizării, Avocatul Poporului, se regăsește printre titularii dreptului de sesizare, prevăzuți de art. 514 din Codul de procedură civilă. ... ... ... B) Analiza problemei de drept soluționate în mod neunitar de instanțele judecătorești 46. În esență, problema de drept ce constituie obiectul sesizării este aceea dacă dispozițiile art. 30 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 permit unor persoane care au lucrat la angajatori ce derulau activități în subteran să solicite încadrarea activității desfășurate în condiții speciale de muncă, calificând locul de muncă drept o unitate minieră, prin interpretarea in extenso, în acest sens, a dispozițiilor art. 3 pct. 1 din Legea minelor nr. 85/2003. ... 47. În concret, este vizată situația persoanelor care au lucrat sub imperiul Legii nr. 3/1977 (în vigoare până la 1.04.2001), al Legii nr. 19/2000 și al Legii nr. 263/2010, în cadrul unităților de prospecțiuni geologice sau de construcții hidrotehnice, cărora li s-a recunoscut, în baza Ordinului nr. 50/1990, până la 1.04.2001, grupa I de muncă și care solicită recunoașterea muncii desfășurate în condiții speciale, cu efect retroactiv, potrivit art. 158 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, asupra întregii perioade de activitate, pentru a beneficia de reducerea vârstei de pensionare prevăzute pentru un stagiu complet în aceste condiții. ... 48. În susținerea soluțiilor care au optat pentru interpretarea extensivă a textului de lege se utilizează ca argumente faptul că o astfel de persoană a fost încadrată ca miner subteran, beneficiind de grupa I, conform Ordinului nr. 50/1990, până în anul 2001, că aceste unități derulează lucrări miniere cu caracter special, similare celor din unitățile miniere propriu-zise, că, potrivit legislației secundare, unitatea minieră este forma de organizare pentru orice titular de licență ce desfășoară activitate minieră într-un perimetru de exploatare. Aceeași opinie este susținută de procurorul general, care apreciază că, în condițiile inexistenței unei definiții legale a unității miniere, este suficient a fi îndeplinite criteriile de încadrare a activității în condiții speciale, astfel cum sunt prevăzute de art. 3 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 263/2010 [preluate din legislația anterioară, respectiv art. 1 lit. a) și art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003], considerând că intenția legiuitorului a fost de a încadra în condiții speciale același gen de activitate desfășurată și în cadrul altor entități, cum sunt cele de prospecțiuni geologice sau exploatări în subteran, și nu doar activitatea extractivă propriu-zisă. ... 49. Dimpotrivă, instanțele care au adoptat o interpretare restrictivă a textului de lege au apreciat că noțiunea de activitate minieră nu se suprapune cu cea de unitate minieră, astfel că nu este posibilă extinderea sferei locurilor de muncă încadrabile în condiții speciale, în sensul reglementării art. 30 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010, prin asimilarea altor activități și locuri de muncă din cadrul altor angajatori. ... 50. Cea de-a doua opinie este corectă, pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare. ... 51. În primul rând este de menționat că legiuitorul a reglementat în două modalități distincte încadrarea în condițiile speciale de muncă: una, reprezentată de dispozițiile art. 30 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 263/2010, prin indicarea expresă a tipului de activitate și a locului de muncă unde se desfășoară aceasta, și a doua, prin dispozițiile art. 30 alin. (1) lit. d) , e) și f) din același act normativ, care trimit la anexele legii, unde sunt indicate profesia, tipul de activitate și denumirea unităților unde se derulează acea activitate. ... 52. Evaluând, din această perspectivă, hotărârile judecătorești atașate sesizării, va fi reținută spre analiză exclusiv jurisprudența neunitară care tratează situația unităților de prospecțiuni geologice, pentru care se solicită încadrarea în dispozițiile art. 30 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010, întrucât pentru alte unități care, în realizarea obiectului lor de activitate, execută lucrări în subteran, cum este unitatea de construcții hidrotehnice, situația este reglementată expres de art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2013. Această dispoziție prevede că, în sensul legii, locurile de muncă în condiții speciale sunt cele din activitățile și unitățile prevăzute în anexele nr. 2 și 3. Or, în anexa nr. 2 este reglementată, la pct. 3, „activitatea desfășurată în subteran la construcții hidrotehnice de tuneluri, de galerii, precum și de centrale electrice subterane, la exploatări din cariere prin tuneluri și galerii“, dispoziție ce se coroborează cu pct. 40 din anexa nr. 3 la lege, unde Societatea Hidroconstrucția - S.A. este menționată explicit. Împrejurarea că încadrarea în art. 30 alin. (1) lit. a) ar putea fi mai favorabilă pentru lucrător, în ceea ce privește condițiile de pensionare, decât cea prevăzută de art. 30 alin. (1) lit. e) nu poate atrage competența unei instanțe de a schimba încadrarea determinată prin parcurgerea unei proceduri speciale administrativ-jurisdicționale, astfel cum, de altfel, a apreciat Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii în Decizia nr. 12 din 23 mai 2016. ... 53. Prin urmare, pentru unitățile cu activitate în subteran, care sunt prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr. 263/2010, încadrarea în condiții speciale de muncă se face potrivit art. 30 alin. (1) lit. e) din lege, astfel că argumentele autorului sesizării, prezentate mai sus, la cap. IV - paragrafele 14-16, excedează limitelor problemei de drept obiect al sesizării. ... 54. În ceea ce privește situația unităților de prospecțiuni geologice, este important de menționat că regimul juridic al încadrării unei activități în alte condiții decât cele normale a cunoscut distincții în funcție de dispozițiile legale aplicabile. ... 55. În acest sens se reține că, potrivit Ordinului nr. 50/1990, a fost încadrată în grupa I de muncă activitatea desfășurată în subteran în următoarele forme: – în minele de minereuri feroase, neferoase, precum și radioactive; ... – în minele carbonifere, de minereuri nemetalifere, precum și de alte substanțe minerale (cu excepția exploatării sării); ... – la extracția țițeiului prin galerii, precum și la exploatarea nisipurilor bituminoase; ... – la exploatarea argilelor refractare, precum și a nisipurilor; ... – la explorări, deschideri, precum și la cercetări miniere; ... – la construcții de tunele, de galerii, precum și de centrale electrice subterane; la exploatări din cariere prin tunele și galerii; ... – în depozite de explozivi din sectorul minier. ... ... 56. În baza acestui text de lege, lucrătorii institutelor de prospecțiuni geologice, înființate în baza Hotărârii Guvernului nr. 1.272/1990 privind înființarea de societăți comerciale pe acțiuni în industrie (Hotărârea Guvernului nr. 1.272/1990), în măsura în care desfășurau activitate în subteran în condițiile prevăzute de ordinul menționat (explorări, deschideri, precum și la cercetări miniere), au beneficiat de încadrarea în grupa I de muncă, însă pentru ca această perioadă să fie recunoscută ca fiind lucrată în condiții speciale de muncă este necesar să îndeplinească, potrivit art. 158 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, cumulativ, și condițiile reglementate în noua legislație, în caz contrar, fiind asimilată ope legis condițiilor deosebite de muncă. ... 57. Odată cu adoptarea Legii nr. 19/2000 și, ulterior, a Legii nr. 263/2010, Ordinul nr. 50/1990 a fost abrogat, renunțându-se la încadrarea activităților în grupe de muncă în favoarea unei noi reglementări care definea condițiile speciale, respectiv deosebite de muncă și prevedea criterii legale pentru încadrare. ... 58. Astfel cum s-a precizat anterior și cum s-a reținut de altfel și în Decizia nr. 12 din 23 mai 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (paragrafele 38-39, 61 și următoarele), noua legislație a stabilit expres și limitativ locurile de muncă și unitățile deținătoare, care se încadrează în condiții speciale de muncă, în două modalități: prin indicarea acestora în art. 20 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, preluate în art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 [și în care, la lit. a) , se prevăd „unitățile miniere, pentru personalul care își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă“], sau în urma unei proceduri speciale derulate în baza Hotărârii Guvernului nr. 1.025/2003, în perioada 2001-2006, finalizată prin adoptarea Legii nr. 226/2006, ale cărei anexe au fost preluate în Legea nr. 263/2010 și aplicate în baza art. 30 alin. (1) lit. e) (anexele nr. 2 și 3, care stabilesc atât tipul de activitate, cât și unitatea în care se desfășoară). ... 59. Pentru activitatea în subteran, noua legislație a supus procedurii de avizare (anexa nr. 2 pct. 3-5 din Legea nr. 263/2010) activitatea desfășurată în subteran la construcții hidrotehnice de tuneluri, de galerii, precum și de centrale electrice subterane, la exploatări din cariere prin tuneluri și galerii; activitatea desfășurată în subteran la lucrări de construcții, întreținere și reparații de tuneluri, de căi ferate, drumuri, precum și galeriile aferente, cu adâncimi mai mari de 8 m; precum și activitățile desfășurate în subteran în cadrul metroului. ... 60. Spre deosebire de Hidroconstrucția, institutele de prospecțiuni geologice nu au urmat procedura prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003, de avizare a activităților desfășurate în vederea încadrării în condițiile speciale de muncă, pentru recunoașterea activității derulate ca fiind în condiții speciale, în baza dispozițiilor art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010, salariații acestora solicitând încadrarea în dispozițiile art. 30 alin. (1) lit. a) din această lege, exclusiv în considerarea calificării angajatorului ca fiind o unitate minieră, în sensul dispozițiilor acestui ultim text de lege indicat, deși nu rezultă că, în perioada în care aceștia derulau respectiva activitate, angajatorul lor ar fi fost recunoscut ca atare și ar fi achitat cotele de contribuții majorate pentru condițiile speciale de muncă. ... 61. Legea pensiilor nu cuprinde o definiție legală a noțiunii de unitate minieră, astfel că titularul sesizării și instanțele de judecată s-au raportat, în mod greșit, la legislația primară și secundară care reglementează activitatea de exploatare minieră. ... 62. În acest sens se constată că Legea minelor nr. 85/2003 nu definește noțiunea de unitate minieră, ci alte noțiuni ce aparțin acestei sfere de activitate. Astfel, în cuprinsul art. 3 se definește activitatea minieră ca fiind ansamblul de lucrări privind prospecțiunea, explorarea, dezvoltarea, exploatarea, prepararea/prelucrarea, concentrarea, comercializarea produselor miniere, conservarea și închiderea minelor, inclusiv lucrările aferente de refacere și reabilitare a mediului (pct. 1), precum și noțiunile de exploatare - ansamblul de lucrări executate în subteran și/sau la suprafață pentru extragerea resurselor minerale, prelucrarea și livrarea acestora în forme specifice (pct. 11), explorare - ansamblul de studii și activități pentru identificarea zăcămintelor, evaluarea cantitativă și calitativă a acestora, precum și determinarea condițiilor tehnice și economice de valorificare (pct. 12), respectiv prospecțiunea - ansamblul de studii și lucrări de suprafață care se realizează pentru identificarea posibilităților existenței unor acumulări de resurse minerale (pct. 30). ... 63. În schimb, legislația secundară, reprezentată de Regulamentul de topografie minieră, aprobat prin Ordinul ministrului economiei și comerțului și al președintelui Agenției Naționale pentru Resurse Minerale nr. 65/133/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 15 august 2003 (Regulamentul de topografie minieră), definește, în cuprinsul art. 4: activitatea minieră - ansamblul de lucrări privind prospecțiunea, explorarea, dezvoltarea, exploatarea, prepararea/prelucrarea, concentrarea, comercializarea produselor miniere, conservarea și închiderea minelor, inclusiv lucrările aferente de refacere și reabilitare a mediului (pct. 1); mina - ansamblul construcțiilor miniere de la suprafață și/sau subterane, al instalațiilor și utilajelor care au ca scop efectuarea lucrărilor de explorare, deschidere, pregătire, exploatare sau închidere în cadrul unui perimetru de explorare sau exploatare (pct. 9); perimetru de prospecțiune, explorare și exploatare - aria corespunzătoare proiecției la suprafață a conturului părții din scoarța terestră în interiorul căreia, pe un interval de adâncime determinat, se realizează lucrări de prospecțiune, explorare, respectiv de exploatare, precum și suprafețele necesare desfășurării activităților de prelucrare, preparare a resurselor minerale și de stocare a producției reziduale miniere (pct. 11); societate minieră - companie, societate națională sau orice altă formă de societate comercială cu capital de stat ori privat, român sau străin, titulară a unei licențe și/sau a unui permis, care poate include în structura sa mai multe unități miniere (pct. 12); unitate minieră - forma organizatorică de bază, de sine stătătoare sau componentă a structurii organizatorice a unui titular de licență ori permis care desfășoară activități miniere într-un perimetru de explorare sau de exploatare (pct. 15). ... 64. O definiție a noțiunii de mină este cuprinsă și în Normele metodologice privind clasificarea minelor din punctul de vedere al emanațiilor de gaze, aprobate prin Ordinul ministrului de stat, ministrul muncii și protecției sociale, nr. 388/1996 privind aprobarea normelor metodologice în aplicarea prevederilor Legii protecției muncii nr. 90/1996 (Normele metodologice privind clasificarea minelor), menționate în punctul de vedere al procurorului general, în care, în cuprinsul art. 2, se prevede că „În accepțiunea prezentelor norme metodologice, prin mină se înțelege: a) minele de cărbuni, nisipuri și șisturi bituminoase; ... b) minele de sare; ... c) minele de minereuri sau zone ale acestora; ... d) lucrările miniere subterane de prospecțiuni și explorări geologice și cu caracter special.“ ... ... 65. Pe de altă parte, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.272/1990, ce reprezintă actul normativ de înființare a acestor societăți, obiectul de activitate al institutelor de prospecțiuni geologice Baia Mare, Banatul, Hunedoara, Harghita, Oltenia, prevăzut la pozițiile 46-50 din anexa nr. 1 la hotărâre, constă în executarea de lucrări de prospecțiuni și explorări geologice și protecția mediului, de deschideri și pregătiri pentru noi mine, valorificare de substanțe minerale utile, lucrări topografice, analize de laborator fizico-chimice și mineralogo-petrografice, elaborare de proiecte, studii și expertize pentru prospecțiuni, consulting, prestare de servicii în domeniul turismului și alimentației publice, operațiuni de comerț exterior, respectiv executarea de lucrări de foraj pentru studii hidrogeologice și alimentări cu apă; realizarea de documentații, studii geologice și consulting; prelucrarea automată a datelor geologice și economice; lucrări de foraj pentru studii hidrologice, captări gaze naturale, valorificarea aurului din aluviuni, valorificare eșantioane aurifere și flori de mină; îmbutelierea și comercializarea apelor minerale; cercetări geologice, hidrogeologice și deschideri de mine; lucrări de asecare; foraje de exploatare pentru ape potabile și industriale. ... 66. Așadar, din coroborarea normelor ce reglementează obiectul de activitate al acestui tip de societăți cu definițiile legale date noțiunilor de activitate minieră, mină și unitate minieră rezultă că unitățile de prospecțiuni geologice nu pot fi asimilate unei unități miniere din industria extractivă, care exploatează resursele minerale, vizată de dispozițiile art. 30 alin (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010, unitatea minieră, în sensul acestei legi, nefiind o simplă formă de organizare a unei exploatări exercitate de orice titular de licență, ce implică și o componentă de activitate în subteran, ci însăși persoana juridică ce are ca obiect de activitate exploatarea minieră propriu-zisă. ... 67. Prin urmare, procesul de identificare a unităților miniere beneficiare ale dispozițiilor art. 30 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 nu se poate raporta la definiția cuprinsă în legislația secundară, care se referă exclusiv la modalitatea de organizare a unei exploatări din punct de vedere tehnic, și nu la persoana juridică ce operează extracția resursei minerale. ... 68. Nu există, de lege lata, nicio echivalență semantică între activitatea minieră (cu o sferă de cuprindere mult mai mare) și unitatea minieră, iar legea nu permite încadrarea, prin asimilare, a unor activități miniere, chiar de același gen, cu cele desfășurate în mod efectiv în unități miniere. Pe cale de consecință, procesul de determinare a conținutului normei juridice nu presupune doar o interpretare literală a termenului, în funcție de o legislație secundară extrinsecă domeniului de reglementare a asigurărilor sociale, ci o interpretare teleologică a scopului urmărit de legiuitor în această materie, prin analiza specificului muncii derulate în cadrul unui angajator expres indicat de legiuitor, de la care nu se poate deroga, prin extinderea domeniului de aplicare a legii. ... 69. Astfel cum s-a precizat și în deciziile care au unificat practica judiciară în ceea ce privește modalitatea de aplicare a art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 (deciziile nr. 12 din 23 mai 2016 și nr. 14 din 23 mai 2016 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție), dar și în Decizia nr. 680 din 2 noiembrie 2017 a Curții Constituționale, etapa jurisdicțională este limitată de voința legiuitorului, orice extindere a sferei beneficiarilor condițiilor speciale de muncă fiind, în fapt, o substituire în atribuțiile puterii legislative, în condițiile în care, astfel cum s-a arătat, scopul urmărit prin astfel de reglementări este, în principal, de normalizare treptată a condițiilor de muncă din aceste unități, prin adoptarea de măsuri de protecție efectivă a lucrătorilor, în perioada activității lor, pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă, acordându-le acestora, tocmai în considerarea acestei activități, anumite facilități în ceea ce privește regimul de pensionare. ... 70. În măsura în care legiuitorul intenționa să definească beneficiarii art. 30 alin (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 doar în funcție de natura activității, raportându-se la activitatea în subteran sau la activitatea minieră desfășurată de orice titular de licență ori permis, ar fi statuat în acest sens, iar activitatea în subteran, indiferent de forma de desfășurare - prospecțiune, explorare, exploatare - ar fi fost inclusă, raportat doar la criteriul timpului de lucru, în această categorie. Însă legiuitorul a vizat unitățile miniere ca angajatori, și nu ca sferă de activitate, ceea ce exclude o interpretare extinsă, prin asimilare, la alți angajatori. ... ... ...