Decizia ÎCCJ nr. 6/2019 (HP)Punctul II

II. Expunerea succintă a cauzei: Prin Sentința penală nr. 310 din data de 14 martie 2018, pronunțată de Judecătoria Oradea în Dosarul nr. 18.436/271/2017, s-au dispus următoarele: În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală a fost achitat inculpatul B.D. cu privire la infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal. În fapt, s-a reținut că inculpatul B.D., la data de 2 iunie 2017, în jurul orei 00,10, având o alcoolemie de 1,65g/l, a pus în mișcare prin împingere autoturismul marca Fiat, cu nr. de înmatriculare (...), iar ulterior, drumul fiind în pantă, a intrat în habitaclul autoturismului și a acționat mecanismele de frânare și direcție, având intenția de a porni în acest fel motorul, deplasându-se în acest mod pe o distanță de aproximativ 300 metri, din care o parte a împins autoturismul și o altă parte s-a aflat la volanul acestuia, pe str. Louis Pasteur din municipiul Oradea, fără ca motorul autoturismului să fie în stare de funcționare. Pentru a pronunța această soluție, Judecătoria Oradea a reținut că elementul material al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal impune ca acțiunea de conducere să aibă ca obiect un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere, adică un autovehicul, astfel cum acesta este definit de art. 6 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002). Conceptul de autovehicul este utilizat de către legiuitor și în conținutul infracțiunilor prevăzute de art. 334 alin. (1) din Codul penal și art. 335 alin. (1) din Codul penal și vizează orice vehicul prevăzut cu un mijloc mecanic de propulsie, care se deplasează prin mijloace proprii și care circulă în mod obișnuit pe drumurile publice. În ceea ce privește acțiunea de conducere s-a reținut că aceasta reprezintă operațiunea tehnică prin care se pune în mișcare și se dirijează un autovehicul prevăzut cu motor care să îi asigure deplasarea și care are aptitudinea de a se deplasa prin mijloace proprii. Prin urmare, în condițiile în care, la data de 2 iunie 2017, deplasarea pe drumul public a autovehiculului marca Fiat, cu nr. de înmatriculare (...), s-a efectuat ca urmare a punerii în mișcare prin împingere și dirijare prin acționarea mecanismelor de frânare și direcție, fără a se realiza actul de conducere specific autoturismului, respectiv cu motorul în stare de funcționare, s-a apreciat că fapta inculpatului B.D. nu întrunește condițiile de tipicitate obiectivă ale infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal. Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, cauza formând obiectul Dosarului nr. 18.436/271/2017 al Curții de Apel Oradea - Secția penală și pentru cauze cu minori. În motivele de apel formulate, Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea a susținut că fapta concretă, reținută în sarcina inculpatului B.D., întrunește elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal. La termenul de judecată din data de 14 noiembrie 2018, din oficiu, instanța de apel a pus în discuția părților sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit dispozițiilor art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală, pentru soluționarea, de principiu, a problemei de drept menționate. Prin încheierea din data de 29 noiembrie 2018, constatânduse îndeplinite toate cerințele de admisibilitate prevăzute de 475 din Codul de procedură penală, s-a dispus sesizarea instanței supreme. În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (2) din Codul de procedură penală, s-a dispus suspendarea judecății cauzei până la pronunțarea hotărârii prealabile. ...