Decizia ÎCCJ nr. 6/2019 (HP)Punctul VII

VII. Punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Prin Adresa nr. 135/C/158/III-5/2019 din data de 15 februarie 2019, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția judiciară a înaintat concluziile formulate de procuror asupra chestiunii de drept a cărei dezlegare s-a solicitat, comunicând totodată că nu există în lucru nicio sesizare având ca obiect promovarea unui recurs în interesul legii cu privire la această chestiune de drept. În concluziile formulate, sub aspectul admisibilității, s-a apreciat că sesizarea este admisibilă, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală. Sub aspectul fondului sesizării s-a apreciat că se impune pronunțarea unei decizii prin care chestiunea de drept supusă dezlegării să primească următoarea rezolvare: În interpretarea dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, acțiunea persoanei aflate la volanul unui vehicul pe care îl pune în mișcare și pe care îl dirijează pe un drum public, în lipsa cuplării motorului la cutia de viteze, acționând doar frânele, direcția și semnalizarea acestuia, având dovedită o îmbibație alcoolică de 0,8 g/l alcool pur în sânge și deținător al permisului de conducere constituie elementul material al infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, respectiv acțiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevăzută de art. 336 din Codul penal, nu presupune în mod necesar punerea în mișcare a vehiculului prin acționarea sistemelor de autopropulsie. S-a motivat în esență că „a conduce un vehicul“ nu presupune în mod obligatoriu ca motorul să funcționeze, ci presupune „a dirija mersul sau mișcarea vehiculului“, acțiuni care pot avea loc chiar dacă motorul nu este efectiv în funcțiune. Conducătorul auto al vehiculului tractat sau care se deplasează din inerție, al cărui motor nu funcționează, care acționează doar frânele, direcția și semnalizarea vehiculului poate fi subiect activ al infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal, în condițiile în care, în timp ce se află la volanul acestuia, are în sânge o îmbibație alcoolică de 0,8 g/l alcool pur în sânge. Urmarea imediată în cazul acestei infracțiuni constă în crearea unei stări de pericol pentru relațiile sociale privind siguranța circulației pe drumurile publice, relații care în esența lor formează obiectul ocrotirii penale. Forma de vinovăție cu care acționează subiectul activ în situația în care pune în mișcare un vehicul fără să cupleze motorul la cutia de viteze (autopropulsia) este intenția cu ambele forme. În consecință, punerea în mișcare și dirijarea pe drumul public a unui vehicul, fără punerea în funcțiune a motorului, constituie elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 336 din Codul penal. În ipoteza acțiunii de împingere a autovehiculului, alternată/urmată de prezența conducătorului sub influența alcoolului, la volanul acestuia, efectuând operațiuni de manevrare, dirijare, frânare, semnalizare etc., pe drumul public, așadar fără punerea în funcțiune/funcționarea propulsiei, incidența incriminării prevăzute de art. 336 din Codul penal vizează numai acțiunile ulterioare operațiunii de împingere. De altfel, asemenea acțiuni antrenează toate consecințele legate de desfășurarea circulației publice și de siguranța acesteia (vizează și pun în pericol valoarea socială ocrotită prin incriminarea menționată). ...