Decizia ÎCCJ nr. 12/2019 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept menționată 4. Prin cererea înregistrată la data 8 martie 2018 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București cu nr. 6.390/299/2018, având în vedere cererea creditoarei bancă comercială, executorul judecătoresc a solicitat, în temeiul biletului la ordin emis la data de 19 decembrie 2013 și scadent la data de 30 iunie 2014, încuviințarea executării silite împotriva activului moștenirii debitorului, decedat la data de 19 august 2014, și a celor patru moștenitori acceptanți. ... 5. Prin Încheierea din 26 martie 2018, Judecătoria Sectorului 1 București - Secția a II-a civilă a respins, ca neîntemeiată, cererea de încuviințare a executării silite, apreciind că, la acest moment, persoanele indicate ca fiind moștenitori acceptanți nu au calitatea de moștenitori și, implicit, de debitori, în sensul dispozițiilor art. 645 alin. (1) din Codul de procedură civilă, iar, conform dispozițiilor art. 688 alin. (2) din Codul de procedură civilă, executarea nu poate fi începută împotriva activului moștenirii în cazul în care succesiunea a fost acceptată, fiind necesară începerea executării împotriva persoanelor ce au calitatea de moștenitor, astfel încât există un impediment la încuviințarea executării silite, în conformitate cu dispozițiile art. 687 din Codul de procedură civilă. ... 6. Judecătoria a reținut că dreptul de opțiune succesorală aparține tuturor persoanelor cu vocație generală (eventuală) la moștenire, iar nu numai celor cu vocație concretă (utilă), astfel încât, dacă s-ar adopta teoria conform căreia executarea silită poate fi începută împotriva tuturor celor care au făcut acte de acceptare, s-ar putea ajunge la situația în care ar fi urmărite, în procedura executării silite, persoane cu privire la care s-ar dovedi ulterior că nu au calitatea de moștenitor. ... 7. Astfel, dispozițiile art. 688 alin. (2) din Codul de procedură civilă, ce indică faptul că executarea silită va fi pornită împotriva tuturor moștenitorilor majori, trebuie coroborate cu dispozițiile art. 1.155 din Codul civil, fiind imposibil de conceput posibilitatea pornirii executării împotriva unei persoane, fără a cunoaște limitele răspunderii sale, deoarece, în cazul în care aceste limite ar fi depășite, protejarea drepturilor celui urmărit ar fi diminuată în cadrul contestației la executare dacă aceasta s-ar judeca, de asemenea, anterior dezbaterii succesiunii. ... 8. În plus, în reglementarea actuală nu este prevăzută posibilitatea urmăririi bunurilor ce fac parte din masa succesorală, independent de urmărirea moștenitorilor, în cazul în care succesiunea a fost acceptată, art. 688 alin. (2) din Codul de procedură civilă indicând în mod expres faptul că executarea silită va fi pornită împotriva moștenitorilor, iar nu împotriva masei succesorale, privită individual. ... 9. Pe de altă parte, dispozițiile art. 688 alin. (2) din Codul de procedură civilă exclud posibilitatea demarării executării silite anterior dezbaterii succesiunii, în primul rând, deoarece anterior acestui moment nu se poate stabili dacă „există numai moștenitori majori“ sau dacă „numai unii dintre aceștia sunt chemați, de lege ori potrivit voinței defunctului, să răspundă pentru anumite datorii ale defunctului“, aceste două situații influențând, în mod direct, modalitatea în care poate fi pornită executarea silită. ... 10. Față de dispozițiile art. 1.035 din Codul civil, s-a arătat că, în cauză, din înscrisurile depuse la dosar rezultă că cei patru moștenitori acceptanți au și calitatea de legatari, fără a se menționa natura legatului, astfel încât există posibilitatea ca, potrivit voinței defunctului, aceștia să fie chemați să răspundă numai pentru anumite datorii ale defunctului, situație în care s-ar încălca dispozițiile art. 688 alin. (2) din Codul de procedură civilă cu privire la persoanele împotriva cărora poate începe executarea silită, dacă aceasta ar începe fără a cunoaște, cu certitudine, persoanele cu privire la care poate fi pornită. ... 11. La data de 22 august 2018, creditoarea bancă comercială a formulat apel împotriva încheierii sus-menționate, susținând, în esență, următoarele: ... 12. Instanța de executare ignoră complet analizarea temeiului de drept substanțial indicat, în mod expres, alături de art. 688 alin. (2) din Codul de procedură civilă, respectiv art. 1.155 alin. (2) din Codul civil, care permite oricărui creditor cu o creanță născută înainte de deschiderea moștenirii debitorului său decedat să execute silit bunurile aflate în indiviziune, înainte de a se finaliza partajul succesoral și, deci, independent de stabilirea cotelor ce revin fiecărui moștenitor în parte. ... 13. Prin neanalizarea coroborată a acestui important temei de drept, alături de dispozițiile procedurale reprezentate de art. 688 alin. (2) din Codul de procedură civilă, instanța limitează, în mod nejustificat și contra dispozițiilor legale, posibilitățile unui creditor de a-și recupera creanța, în mod eficient și cu celeritate, fără a aștepta finalizarea procedurii succesorale care, deseori, presupune un timp îndelungat și proceduri complicate. ... 14. Instanța de executare ajunge la concluzia greșită că dreptul de care dispune orice creditor a cărui creanță s-a născut înainte de deschiderea moștenirii debitorului său decedat, prevăzut de art. 1.155 alin. (2) din Codul civil, ar depinde de stabilirea cotei de moștenire, în urma dezbaterii succesorale, pentru fiecare moștenitor acceptant în parte. Un astfel de argument nu poate fi susținut însă, întrucât dispozițiile art. 688 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu fac, în niciun moment, referire sau trimitere la finalizarea procedurii succesorale cu eliberarea certificatului de moștenitor, ci doar subliniază faptul că executarea silită va fi formulată împotriva moștenitorilor acceptanți în ipoteza în care „moștenirea a fost acceptată și există numai moștenitori majori“. ... 15. Or, aceasta este și ipoteza din cauza de față, în care executarea silită începută de creditoare nu vizează cota care se cuvine moștenitorilor acceptanți, pentru a fi necesară finalizarea succesiunii ori prezentarea certificatului de moștenitor, ci activul moștenirii, înainte de a se fi procedat la devoluțiunea succesorală, în sensul art. 1.155 alin. (2) din Codul civil. ... 16. Cu privire la argumentul constând în lipsa unei mențiuni cu referire la natura legatelor acceptate de către cei patru moștenitori, care îndeplinesc și calitatea de moștenitori legali în aceeași procedură, care ar împiedica executarea în temeiul art. 688 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a susținut că este lipsită de relevanță natura de legatar universal, cu titlu universal ori particular a moștenitorilor, cât timp creditorii își vor îndestula cu prioritate creanțele din activul moștenirii, „înainte de partajul succesoral“, urmând ca, apoi, să se procedeze la devoluțiunea succesorală în funcție de dispozițiile legale incidente. ... 17. La termenul din data de 9 octombrie 2018, apelanta-creditoare a formulat cerere de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile prin care să se dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept de care depinde soluționarea cauzei, constând în existența sau nu, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 688 alin. (2) din Codul de procedură civilă și ale art. 1.155 alin. (2) din Codul civil, a posibilității începerii executării silite a bunurilor moștenirii împotriva moștenitorilor acceptanți ai debitorului decedat, cât timp nu au fost stabilite cotele succesorale și calitatea de moștenitor a acestora în cadrul dezbaterii succesorale. ... ...