Decizia ÎCCJ nr. 17/2019 (HP)Punctul VIII

VIII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 15. Întrucât ceea ce se valorifică în soluționarea prezentei sesizări este jurisprudența dezvoltată la nivelul instanțelor, și nu opiniile exprimate de judecători în cadrul unor dezbateri teoretice sau al unor ședințe de lucru, așa cum rezultă din dispozițiile art. 520 alin. (11) coroborat cu art. 516 alin. (7) din Codul de procedură civilă, care face referire la soluțiile diferite date problemei de drept, trebuie menționat că au fost identificate hotărâri judecătorești care au adoptat ambele soluții posibile. Astfel, au fost înaintate soluții favorabile încuviințării executării silite, în circumstanțele regăsite în sesizarea instanței de trimitere, care provin de la Judecătoria Sector 6 București și Tribunalul Brașov. În cazul acestei din urmă instanțe, prin Încheierea din 3 august 2018 a Judecătoriei Brașov, fusese respinsă cererea de încuviințare a executării silite sub motivul că succesiunea debitorului decedat anterior începerii executării silite nu a fost acceptată de către cei chemați la moștenire și că nici nu a fost numit un curator al succesiunii în condițiile art. 1.136 din Codul civil. Această soluție a fost schimbată prin Decizia civilă nr. 1.520 din 1 noiembrie 2017 a Tribunalului Brașov, care a încuviințat executarea silită prin poprire împotriva moștenirii defunctului debitor, reținând că interdicția pornirii executării silite stabilită de art. 687 alin. (1) din Codul civil nu mai subzistă cât timp nu există moștenitori acceptanți, de vreme ce a fost numit un curator special pentru executarea silită. În sens contrar, au fost înaintate încheieri pronunțate de Judecătoria Lehliu-Gară și Judecătoria Suceava. ... 16. Opiniile teoretice exprimate de colectivele de judecători de la Curtea de Apel Bacău (Judecătoria Piatra-Neamț, Tribunalul Bacău), Curtea de Apel Brașov (Judecătoria Brașov), Curtea de Apel București (Tribunalul Ialomița, Tribunalul Teleorman, Judecătoria Turnu Măgurele), Curtea de Apel Craiova (Judecătoria Drobeta-Turnu Severin), Curtea de Apel Cluj (Tribunalul Cluj și Judecătoria Cluj, Judecătoria Baia Mare), Curtea de Apel Constanța (Judecătoria Babadag), Curtea de Apel Galați (judecătoriile Galați, Tecuci, Liești), Curtea de Apel Iași (Judecătoria Iași, Tribunalul Iași, Judecătoria Pașcani, Hârlău, Tribunalul Vaslui), Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Ploiești sunt, în majoritate, în sensul că, față de dispozițiile art. 1.155 alin. (2) din Codul civil, începerea executării silite este posibilă în ipoteza enunțată. Rațiunea art. 1.155 alin. (2) din Codul civil este tocmai aceea de a nu impune creditorilor defunctului, care sunt considerați „creditori ai succesiunii“, să aștepte dezbaterea succesorală și partajul, care pot avea loc și după trecerea unei perioade îndelungate de la data deschiderii succesiunii și de a-i proteja pe aceștia de riscul insolvabilității unora dintre moștenitori. Executarea silită poate porni asupra bunurilor moștenirii împotriva moștenitorilor acceptanți ai debitorului decedat, chiar dacă nu au fost stabilite cotele succesorale și calitatea de moștenitor a acestora, având în vedere că art. 688 alin. (2) din Codul de procedură civilă are caracter special și prevede doar condiția ca moștenirea să fi fost acceptată, și nu dezbătută. Din cuprinsul dispozițiilor art. 687 alin. (2) și (3) și art. 688 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă se constată că începerea sau continuarea executării silite împotriva moștenitorilor nu depinde de dezbaterea succesiunii debitorului decedat. Prin urmare, o interpretare în sensul că bunurile moștenirii pot fi executate silit înainte de acceptarea moștenirii sau chiar înainte ca succesibilii să fie cunoscuți, dar nu poate fi pornită executarea silită în situația în care există moștenitori acceptanți decât după ce moștenirea este dezbătută este contrară rațiunii pentru care au fost edictate dispozițiile art. 687 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă și art. 688 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Opinia contrară, în sensul că nu există posibilitatea începerii executării silite a bunurilor moștenirii împotriva moștenitorilor acceptanți ai debitorului decedat, cât timp nu au fost stabilite cotele succesorale și calitatea de moștenitor a acestora în cadrul dezbaterii succesorale a fost exprimată, în cea mai mare parte, de judecători de la nivelul judecătoriilor și tribunalelor din raza Curții de Apel București (Judecătoria Oltenița, Călărași, Giurgiu, Alexandria, Roșiori de Vede, Videle, Zimnicea, Tribunalul Giurgiu, Ialomița, Ilfov), judecătoriile Slatina și Caracal, Suceava. ... 17. Curțile de apel Alba Iulia, Timișoara și Târgu Mureș au învederat că nu s-a identificat practică judiciară și nu au comunicat un punct de vedere cu privire la problema de drept ce face obiectul prezentei sesizări. ... 18. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Adresa nr. 137/C/117/III-5/2019 din 13 februarie 2019, a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practica judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ...