Decizia ÎCCJ nr. 20/2017 (HP)Punctul VI

VI. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie 12. Având în vedere identitatea dispoziţiilor din vechea reglementare cu cea a dispoziţiilor actuale, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat curţilor de apel transmiterea jurisprudenţei relevante atât cu privire la art. 857 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, cât şi cu privire la art. 518 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă de la 1865. ... 13. Instanţa de trimitere, Curtea de Apel Bucureşti a comunicat un număr semnificativ de hotărâri judecătoreşti, în ilustrarea celor două opinii conturate la nivelul instanţelor din raza sa teritorială. Astfel, în opinia majoritară s-a apreciat că dispoziţiile art. 857 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă nu se aplică şi măsurii sechestrului instituite conform art. 249 alin. (1) din Codul de procedură penală, astfel încât această sarcină nu se radiază din oficiu, ci conform procedurii reglementate de art. 167 alin. (1) şi art. 195 alin. (5) din Regulamentul aprobat prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 700/2014, cu modificările şi completările ulterioare; s-a argumentat că sechestrul instituit de organele penale nu poate fi ridicat decât prin contestarea măsurii asigurătorii în procesul penal şi că, numai după soluţionarea definitivă a procesului penal, dacă nu s-a făcut plângere împotriva ducerii la îndeplinire a măsurii asigurătorii, se poate face contestaţie potrivit legii civile. Solicitarea petentei de radiere a notării sechestrului dispus asupra imobilului adjudecat echivalează cu împiedicarea executării şi lipsirea de efecte a ordonanţei procurorului, deşi acest act nu a fost contestat, iar măsura asigurătorie nu a fost ridicată. În opinia minoritară, sechestrul se va radia din oficiu, conform art. 857 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Aceasta, deoarece măsura asigurătorie a sechestrului penal nu valorează titlu executoriu, motiv pentru care nu poate fi opus adjudecatarului, care a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu în urma unei proceduri de executare silită, declanşată la cererea unui creditor care se afla în posesia unui titlu executoriu. ... 14. Jurisprudenţa celorlalte instanţe naţionale Curtea de Apel Braşov a comunicat sentinţele nr. 1.010 din 28 decembrie 2015 şi nr. 1.216 din 28 decembrie 2015 ale Judecătoriei Târgu Secuiesc, definitive prin deciziile Tribunalului Covasna, prin care s-a apreciat că în ipoteza analizată sunt incidente dispoziţiile art. 167 alin. (1) teza finală şi art. 195 alin. (5) din Regulamentul aprobat prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 700/2014, cu modificările şi completările ulterioare. Aceeaşi soluţie a fost pronunţată şi sub imperiul vechii reglementări, prin Decizia civilă nr. 316/A din 17 mai 2016, definitivă, a Tribunalului Covasna. Curtea de Apel Cluj a comunicat hotărâri judecătoreşti definitive ale Judecătoriei Cluj-Napoca şi ale Tribunalului Specializat Cluj, prin care s-au analizat tangenţial problemele de drept supuse dezbaterii. Pe vechea reglementare s-au comunicat trei hotărâri judecătoreşti cuprinzând soluţii diferite. Curtea de Apel Constanţa a comunicat Decizia nr. 173 din 13 martie 2014, definitivă, a Tribunalului Constanţa, prin care sa reţinut că de la data intabulării imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanţă şi s-a dispus radierea sechestrului asigurător. Curtea de Apel Timişoara a comunicat deciziile nr. 1.402 din 15 noiembrie 2016 şi nr. 1.501 din 9 decembrie 2016 ale Tribunalului Timiş, prin care s-a reţinut că dispoziţiile art. 857 alin. (3) din Codul de procedură civilă nu îşi găsesc aplicabilitatea în speţă; în situaţia în care un imobil sechestrat ar fi dobândit la licitaţie publică, acesta ar putea trece în proprietatea adjudecatarului doar grevat de sechestrul penal, care nu este o sarcină în accepţiunea art. 15 alin. (2) din Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Celelalte curţi de apel nu au identificat practică judiciară în materia ce face obiectul sesizării şi nici nu au comunicat opinii teoretice ale judecătorilor. ... 15. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil nu s-a verificat şi nici nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ...