Decizia ÎCCJ nr. 4/2019 (HP)Punctul V

V. Motivele reținute de titularul sesizării care susțin admisibilitatea procedurii 7. După cum rezultă din cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, legiuitorul a instituit o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea acestei proceduri, condiții care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv: existența unei cauze aflate în curs de judecată; cauza să fie soluționată în ultimă instanță; cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 8. Astfel, tribunalul este învestit cu soluționarea apelului împotriva Sentinței civile nr. 477 din 8 martie 2018, prin care sa dezbătut succesiunea defunctului C și s-a dispus partajarea masei succesorale, tribunalul urmând a se pronunța în ultimă instanță conform art. 95 pct. 2 raportat la art. 94 pct. 1 lit. j) și art. 995 din Codul de procedură civilă. ... 9. De modul de interpretare a dispozițiilor art. 1.090 din Codul civil depinde, în mod evident, soluționarea fondului cauzei, întrucât se contestă cotele succesorale stabilite de prima instanță în urma interpretării respectivelor prevederi legale. ... 10. Condiția noutății chestiunii de drept supuse interpretării este îndeplinită - în lumina jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - atunci când aceasta își are izvorul în reglementări recent intrate în vigoare și instanțele nu i-au dat încă o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial ori atunci când se impun anumite clarificări, într-un context legislativ nou sau modificat față de unul anterior, de natură să impună reevaluarea sau reinterpretarea normei de drept analizate. S-a apreciat că este întrunită și condiția noutății chestiunii de drept ce face obiectul sesizării. Sub acest aspect, instanța de trimitere a precizat că este de observat că prevederile legale a căror interpretare se solicită se referă la art. 1.090 din actualul Cod civil, aflat în vigoare începând cu data de 1 octombrie 2011. Este adevărat că dispoziții similare alin. (1) al acestui articol se regăseau în cuprinsul art. 939 din Codul civil de la 1864, însă reglementarea actuală aduce precizări suplimentare. Pe de altă parte, nici sub vechea reglementare nu există unitate de opinii cu privire la stabilirea modului de calcul al cotei succesorale a soțului supraviețuitor ce vine în concurs cu descendenții defunctului dintr-o căsătorie anterioară, în condițiile în care soțul supraviețuitor a fost instituit și legatar universal. În acest sens, în literatura de specialitate aferentă vechii reglementări, cu trimitere la practica judiciară, inclusiv a instanței supreme, au fost exprimate cel puțin cinci opinii cu privire la modul de calcul al cotității disponibile speciale și al cotei succesorale ce revine soțului supraviețuitor (în acest sens a se vedea Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, Ed. Universul Juridic, București, 2002, p. 320-329; D. Chirică, Drept civil. Succesiuni, Ed. Lumina Lex, București, 1996, p. 164-175). Chiar dacă actualul Cod civil aduce, în cuprinsul art. 1.086-1.090, precizări suplimentare, textele legale nu sunt la adăpost de interpretări, practica judiciară depusă de apelanta-pârâtă (Sentința civilă nr. 5.303 din 25.05.2019, pronunțată de Judecătoria Brașov, Sentința civilă nr. 527 din 5.07.2016, pronunțată de Judecătoria Huși, Sentința civilă nr. 544 din 11.03.2008, pronunțată de Judecătoria Mangalia, Decizia civilă nr. 134/R din 2.12.2015, pronunțată de Tribunalul Harghita), precum și cea notarială (Certificatul de moștenitor și legatar nr. 53 din 19 decembrie 2017 emis în Dosarul succesoral nr. 64/2017 al B.N.I. E), dovedind existența unor viziuni diferite asupra modului de calcul al cotității disponibile speciale și al cotei succesorale a soțului supraviețuitor, supraviețuind astfel controversele apărute sub vechea reglementare. În acest context se impune a fi clarificat dacă rezerva soțului supraviețuitor se impută asupra întregii mase succesorale sau doar asupra a ceea ce rămâne după deducerea din masa succesorală a rezervei descendenților ori dacă ambele rezerve se raportează la întreaga masa succesorală. De asemenea ar fi de lămurit dacă, din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 1.090 alin. (1) și (2) din Codul civil, soțul supraviețuitor poate beneficia total sau parțial de diferența dintre cotitatea disponibilă ordinară și cotitatea disponibilă specială, având în vedere că textul alin. (2) se referă la situația în care defunctul nu a dispus prin liberalități ori ipoteza analizată presupune existența unei liberalități în favoarea soțului supraviețuitor (testament prin care acesta este instituit legatar universal). ... 11. Față de cele expuse mai sus, în temeiul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea dezlegării următoarei chestiuni de drept: Cum se determină rezerva succesorală, cotitatea disponibilă specială și cota succesorală a soțului supraviețuitor instituit legatar universal, în condițiile în care vine la moștenire în concurs cu alți descendenți ai defunctului decât cei comuni. ... ...