Decizia ÎCCJ nr. 9/2019 (HP)Punctul V

V. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea A. Cu privire la admisibilitatea sesizării 21. Instanța de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă pentru declanșarea acestei proceduri. ... 22. Astfel, a arătat că litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, iar tribunalul învestit cu soluționarea recursului, potrivit dispozițiilor art. 95 pct. 3 și art. 483 alin. (4) din Codul de procedură civilă, urmează să soluționeze cauza în ultimă instanță, prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești care, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 din același cod, este definitivă. ... 23. Referindu-se la condiția privind ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, tribunalul a susținut că și aceasta este îndeplinită, arătând că procedura sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept are o natură juridică sui generis, care se circumscrie unui incident procedural ivit în cursul procesului al cărui obiect îl constituie chestiunea de drept de care depinde soluționarea pe fond a cauzei. În acest context, a invocat jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care a reținut că obiectul sesizării l-ar putea constitui atât o chestiune de drept material, cât și una de drept procedural dacă, prin consecințele pe care le produce, interpretarea și aplicarea normei de drept au aptitudinea să determine soluționarea pe fond a cauzei, rezolvarea raportului de drept dedus judecății. ... 24. În opinia tribunalului, chestiunea de drept invocată prezintă și caracter de noutate, față de faptul că dispozițiile legale supuse interpretării nu s-au aplicat decât cererilor de intervenție formulate în procesele începute după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, iar problema de drept pusă în discuție nu face obiectul unei jurisprudențe constante, textele legale a căror interpretare se solicită putând primi mai multe interpretări diferite, care necesită lămurirea prin mecanismul hotărârii prealabile; de asemenea s-a arătat că, din verificările efectuate, s-a constatat că asupra acestei chestiuni de drept instanța supremă nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... B. Cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării 25. Instanța de trimitere a arătat că principalul element care stă la baza sesizării este reprezentat de divergența de opinii a instanțelor judecătorești în ceea ce privește reluarea judecății procesului, în cazul suspendării cauzei conform art. 64 alin. (4) teza finală din Codul de procedură civilă, respectiv dacă reluarea judecății procesului se face prin cererea de redeschidere formulată de una dintre părțile din proces sau dacă judecata cauzei suspendate se impune a fi reluată din oficiu. ... 26. În ce privește problema de drept în discuție, completul de judecată care a formulat sesizarea a precizat că „nu are conturată opțiunea cu privire la interpretarea ce trebuie adoptată“, limitându-se la a prezenta interpretările jurisprudențiale referitoare la această problemă, după cum urmează: a) Într-o opinie, s-a apreciat că dispozițiile art. 64 alin. (4) din Codul de procedură civilă nu impun în sarcina instanțelor obligația de a repune cauza pe rol, din oficiu, după soluționarea căii de atac exercitate împotriva încheierii de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de intervenție, întrucât textul legal nu dispune în acest sens, ci doar arată momentul până la care operează suspendarea cauzei. ... ... 27. S-a susținut în sprijinul acestei opinii că, în lipsa unei dispoziții exprese care să prevadă repunerea pe rol din oficiu după soluționarea căii de atac, dispozițiile art. 64 alin. (4) din Codul de procedură civilă sunt supuse regulilor de drept comun privind repunerea pe rol a cauzei, respectiv celor prevăzute de art. 415 din Codul de procedură civilă. Or, în absența unei mențiuni explicite în cuprinsul art. 415 pct. 4 din Codul de procedură civilă, în sensul căreia repunerea pe rol este expresia unei atribuții ce revine instanței de judecată, urmează să se înțeleagă că obligația de a solicita repunerea pe rol a cauzei, în ipoteza suspendării cauzei în temeiul art. 64 alin. (4) din același cod, revine părții interesate. ... 28. Dacă s-ar aprecia că repunerea pe rol a cauzei este un act de procedură ce trebuie îndeplinit din oficiu, s-ar pune în mod nejustificat în sarcina instanței obligația de a urmări desfășurarea și finalizarea procesului, or interesul cu privire la acest aspect aparține părților. ... 29. În această interpretare, se dă eficiență obligației generale a părților de a contribui la desfășurarea procesului, îndatorire prevăzută de art. 10 din Codul de procedură civilă, cu consecința că lipsa cererii de repunere pe rol a cauzei, formulată de către partea interesată în termenul prevăzut de art. 416 alin. (1) din același cod, atrage sancțiunea perimării cererii de chemare în judecată. b) Potrivit celei de-a doua opinii, s-a susținut că obligația de reluare a judecării procesului revine instanței de judecată, din oficiu, după soluționarea căii de atac exercitate împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție. ... ... 30. În sprijinul acestei opinii s-a susținut că, față de natura suspendării reglementate de dispozițiile art. 64 alin. (4) din Codul de procedură civilă, ne aflăm în prezența unui caz de suspendare de drept, dintre cele prevăzute de art. 412 alin. (1) pct. 8 din același cod. ... 31. În continuarea raționamentului, s-a arătat că, întrucât suspendarea judecării cauzei, în cazul prevăzut de art. 64 alin. (4) din Codul de procedură civilă, operează de drept, nu se poate lăsa redeschiderea judecății la aprecierea părților sau, dimpotrivă, imputa acestora lipsa de diligență în repunerea cauzei pe rol. ... 32. S-a susținut că acest caz este comparabil cu cel al suspendării de drept a judecării procesului, în ipoteza sesizării adresate de către instanța de judecată Curții de Justiție a Uniunii Europene, în vederea pronunțării unei hotărâri preliminare, enunțată în cadrul art. 412 alin. (1) pct. 7 din Codul de procedură civilă, situație pentru care, la art. 415 pct. 3 din același cod, s-a prevăzut expres că reluarea judecății are loc după pronunțarea hotărârii de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, implicând, prin urmare, o repunere pe rol din oficiu. ... 33. În această interpretare, termenul de perimare nu ar putea deci să înceapă să curgă, în considerarea art. 416 alin. (3) din Codul de procedură civilă. ... 34. A concluzionat instanța de trimitere că tocmai existența celor două opinii conturate în practică asupra problemei de drept supuse dezlegării, având argumente apreciate drept importante în ambele variante, justifică sesizarea instanței supreme pe calea mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile. ... ... ...