Decizia ÎCCJ nr. 43/2019 (HP)Punctul V

V. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea A. Cu privire la admisibilitatea sesizării 10. Instanța de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă pentru declanșarea acestei proceduri. ... 11. S-a arătat astfel că litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, curtea de apel învestită cu soluționarea apelului urmând să soluționeze cauza în ultimă instanță, prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești care, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, este definitivă, iar pricina ce face obiectul judecății se află în competența legală a unui complet de judecată al curții de apel învestit să soluționeze cauza. ... 12. În ce privește cerința ca de lămurirea problemei de drept a cărei dezlegare se cere să depindă soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată, Curtea de Apel Brașov a arătat că modul de interpretare a dispozițiilor legale ce fac obiectul sesizării, din perspectiva aplicării în timp a acestora, constituie problema însăși a speței, pensia de serviciu a apelantei fiind sistată prin decizia contestată, emisă la data de 22.02.2018, în temeiul art. 83^2 din Legea nr. 303/2004, text introdus prin Legea nr. 118/2014, ca urmare a condamnării definitive la data de 14.06.2017, în timp ce atât săvârșirea faptelor care au determinat condamnarea, cât și stabilirea și punerea în plată a pensiei de serviciu au avut loc anterior intrării în vigoare a Legii nr. 118/2014. ... 13. Instanța de trimitere a considerat totodată că problema de drept identificată prezintă și caracter de noutate, întrucât asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat prin niciunul dintre modurile prevăzute de lege și nu a făcut obiectul unui recurs în interesul legii. Cu privire la acest aspect s-a arătat că instanța supremă a mai fost sesizată, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea prevederilor art. 83^2 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul de a se stabili dacă dispozițiile Legii nr. 118/2014 se aplică doar pentru infracțiunile de corupție, infracțiunile asimilate infracțiunilor de corupție sau infracțiunile săvârșite în legătură cu acestea, săvârșite anterior intrării în vigoare a legii sau doar ulterior acestui moment, însă această sesizare a fost respinsă, ca inadmisibilă, prin Decizia nr. 28 din 17 octombrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 2 februarie 2017, astfel că problema de drept în discuție nu a primit nicio dezlegare sau interpretare din partea instanței supreme. ... 14. S-a reținut că noutatea problemei de drept vizând aplicarea în timp a prevederilor art. 83^2 din Legea nr. 303/2004 rezultă și din aceea că la nivelul Curții de Apel București nu s-a constatat existența unei jurisprudențe cristalizate, fiind identificate numai două decizii ale Secției a VII-a pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, prin care s-a făcut aplicarea acestor dispoziții legale (Decizia nr. 2.210 din 17.05.2018, pronunțată în Dosarul nr. 14.806/3/2017, și Decizia nr. 5.152 din 24.10.2017, pronunțată în Dosarul nr. 33.322/3/2016). ... ... B. Cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării 15. Instanța de trimitere a arătat că, în vederea stabilirii modului de aplicare în timp a prevederilor art. 83^2 din Legea nr. 303/2004, este necesară determinarea intenției legiuitorului care a stat la baza introducerii acestei reglementări prin Legea nr. 118/2014. ... 16. În acest sens a precizat că, în cauză, pensia de serviciu a fost stabilită prin Decizia nr. x din 5.02.2014 emisă de Casa Locală de Pensii Sector 3 București, apelanta-reclamantă fiind eliberată din funcție, prin pensionare, la data de 30.01.2014, data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Decretului nr. 25/2014 emis de Președintele României; condamnarea acesteia definitivă pentru fapte de corupție săvârșite în anul 2012 a avut loc la data de 14.06.2017. ... 17. Ipoteza vizată de prevederile art. 83^2 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, text introdus prin Legea nr. 118/2014, este aceea a pierderii beneficiului pensiei de serviciu în cazul existenței unei hotărâri definitive de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei pentru o infracțiune de corupție, o infracțiune asimilată infracțiunilor de corupție sau o infracțiune în legătură cu acestea ori pentru una din infracțiunile cuprinse în titlul IV din Legea nr. 286/2009 (privind Codul penal), cu modificările și completările ulterioare, „Infracțiuni contra înfăptuirii justiției“, săvârșite de către un judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor înainte de eliberarea din funcție. ... 18. Norma în discuție nu face nicio referire explicită cu privire la sfera de aplicare a acesteia, în sensul de a menționa dacă se aplică și în cazul condamnărilor pentru infracțiunile la care face trimitere textul de lege menționat, săvârșite anterior intrării sale în vigoare, respectiv dacă vizează și judecătorii al căror drept la pensie a fost stabilit și pus în plată anterior completării Legii nr. 303/2004 prin Legea nr. 118/2014, dar a căror condamnare a intervenit după această modificare legislativă. ... 19. Curtea a reținut că forma inițială a propunerii legislative de modificare a Legii nr. 303/2004 cuprindea și o dispoziție suplimentară, potrivit căreia „Prevederile art. I se aplică, de la momentul intrării în vigoare a prezentei legi, și magistraților condamnați definitiv anterior, indiferent de momentul pensionării“, iar în expunerea de motive s-a menționat, în privința art. II al propunerii legislative, că prevederea are caracter tranzitoriu, reglementând situația magistraților condamnați care beneficiază de pensie de serviciu la momentul intrării în vigoare a noii reglementări. ... 20. Așadar, propunerea legislativă îi includea în sfera celor vizați de dispoziția legală în discuție și pe magistrații condamnați definitiv anterior, caz în care este evident că infracțiunile pentru care intervenise condamnarea erau anterioare modificării legislative. ... 21. Forma adoptată a Legii nr. 118/2014 menționează însă, cu titlu tranzitoriu, exclusiv faptul că „Prevederile art. I se aplică de la data intrării în vigoare a prezentei legi“, fiind înlăturată forma inițială a dispoziției tranzitorii la care s-a făcut referire anterior. ... 22. În acest context, raportat la conținutul normei tranzitorii adoptate, pot fi valide două interpretări în privința sferei de aplicare în timp a prevederilor art. 83^2 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, prin raportare la dispozițiile art. 6 din Codul civil, ca normă de drept comun în ceea ce privește aplicarea legii civile în timp. ... 23. Astfel, art. 6 alin. (2) din Codul civil prevede că actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor, iar alin. (5) al aceluiași articol statuează că dispozițiile legii noi se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după intrarea sa în vigoare, precum și situațiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare. ... 24. Concluzia care rezultă din interpretarea prevederii legale în discuție, prin raportare la dispozițiile legale anterior enunțate, ar fi în sensul că dispozițiile legii noi, respectiv cele ale Legii nr. 118/2014, se aplică numai infracțiunilor de natura celor prevăzute de această dispoziție legală săvârșite după intrarea sa în vigoare, precum și pensiilor de serviciu stabilite și puse în plată, de asemenea, după intrarea în vigoare a noilor prevederi, întrucât anterior acestei completări legislative, pentru infracțiunile de natura celor prevăzute de art. 83^2 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, legea nu prevedea efecte similare celor reglementate de Legea nr. 118/2014. ... 25. Cu toate acestea, este important faptul că, în cazul în care pensia de serviciu de care beneficiază reclamanta este privită ca un bun, în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția europeană a drepturilor omului, devin incidente prevederile art. 6 alin. (6) din Codul civil, în acord cu care dispozițiile legii noi sunt, de asemenea, aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate, printre altele, din regimul general al bunurilor, dacă aceste situații juridice subzistă după intrarea în vigoare a legii noi. ... 26. Prin urmare, din această perspectivă ar rezulta că, în privința efectelor viitoare ale pensiei de serviciu de care beneficiază reclamanta, care a fost stabilită anterior intrării în vigoare a modificării legislative, sunt aplicabile, din punct de vedere temporal, dispozițiile Legii nr. 118/2014. ... 27. Prezintă relevanță sub aspectul celei din urmă variante de interpretare și jurisprudența Curții Constituționale, care, în Decizia nr. 1.048 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 29 ianuarie 2013, a arătat că „partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în noțiunea de «bun», ea reprezintă totuși, din această perspectivă, un drept câștigat numai cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificația exproprierii“. ... 28. De asemenea, în cuprinsul Deciziei nr. 784 din 3 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 27 august 2010, Curtea Constituțională a reținut că „un act normativ nu este retroactiv atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi“. ... ... ...