Decizia ÎCCJ nr. 44/2020 (HP)Punctul V

V. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea 40. Instanța de trimitere apreciază că sunt întrunite condițiile legale de admisibilitate a sesizării, întrucât: sesizarea este formulată în cursul unei cauze aflate în stare de judecată, pe rolul Curții de Apel București, instanță învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, față de dispozițiile art. 10 alin. (2) prima teză, coroborat cu art. 10 alin. (1) și art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 554/2004), respectiv art. 109 din Legea nr. 188/1999, ca instanță de recurs, iar soluționarea pe fond a cauzei depinde de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării. ... 41. Curtea de apel consideră că problema de drept a cărei lămurire se cere este nouă și nu face obiectul unei proceduri de recurs în interesul legii sau de pronunțare a unei hotărâri prealabile, în curs de soluționare sau finalizate. ... 42. De asemenea, instanța de trimitere arată că în urma examenului jurisprudențial efectuat a rezultat că nu s-a cristalizat o jurisprudență unitară și constantă în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, situație care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri preliminare în scopul stopării interpretării neunitare, analiza celor câteva decizii atașate oferind indicii referitoare la existența unei interpretări diferite din partea instanței asupra dispozițiilor legale ce fac obiectul sesizării. ... 43. În acest sens, completul care a formulat sesizarea face referire la jurisprudența în această materie, constând în hotărâri indicate de intimați („mai mult de 10 dosare în care au fost pronunțate la nivel național hotărâri definitive potrivit interpretării susținute de aceștia“) și recurent („3 hotărâri judecătorești în sprijinul propriei interpretări“), hotărâri identificate în cadrul Curții de Apel București, precum și cele consemnate în Minuta întâlnirii președinților secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel din 23-24 mai 2019 (Minuta din 23-24 mai 2019), din care rezultă că opinia formatorului din cadrul Institutului Național al Magistraturii a fost agreată de participanți numai cu majoritate. ... 44. Instanța de trimitere arată că, ulterior Minutei din 23-24 mai 2019, în practica judiciară au fost pronunțate soluții contrare acesteia, menționând, exemplificativ, Decizia civilă nr. 2.485 din 2.10.2019, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 43.313/3/2017*, în care s-a considerat suficientă acordarea sporului de 25% pentru recunoașterea vechimii în specialitatea studiilor superioare, fiind exclusă doar perioada anterioară. ... 45. Concluzionează curtea de apel că, față de cele prezentate, condiția noutății se verifică, rămânând de actualitate cerința interpretării și aplicării dispozițiilor legale și normative ce fac obiectul sesizării. ... 46. În ceea ce privește fondul chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării, instanța de trimitere, raportându-se la Minuta din 23-24 mai 2019, prezintă starea de fapt și de drept care a dat naștere disputei cu privire la modul de interpretare a dispozițiilor legale și normative ce fac obiectul sesizării, după cum se va arăta în continuare. ... 47. Polițiștii cu grad de subofițeri de poliție au beneficiat, ca urmare a absolvirii unei facultăți și a desfășurării activității în domeniul de absolvire, de un spor salarial de 25% (spor acordat după o anumită perioadă de timp de la absolvire); ulterior, în urma promovării unui concurs, sunt trecuți în corpul ofițerilor cu gradul de subinspector de poliție, fără să se țină cont de perioada în care și-au desfășurat activitatea în domeniul în care au absolvit facultatea și pentru care au beneficiat de sporul de 25%. ... 48. Dacă s-ar fi ținut cont de acest aspect, încadrarea s-ar fi făcut într-un grad superior celui de subinspector de poliție; drept urmare, au fost promovate acțiuni de anulare a ordinelor de încadrare și de obligare a Ministerului Afacerilor Interne la emiterea unor noi ordine, cu luarea în considerare a perioadei în care și-au desfășurat activitatea în domeniul în care au absolvit facultatea. ... 49. Instanța de trimitere redă dispozițiile legale supuse interpretării, arătând că problema vizează interpretarea noțiunii de „vechime în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite“, precum și a celei privind „cerințele postului“, în sensul de a se stabili dacă acestea se raportează la experiența dobândită de un absolvent de studii superioare în orice funcție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, chiar dacă legea prevede drept cerință minimă de ocupare studii medii. ... 50. Se arată că, în cazul recurentului-reclamant, prin modul în care a interpretat aceste dispoziții legale, prima instanță a exclus de plano posibilitatea ca un agent de poliție să poată beneficia de recunoașterea unei vechimi în specialitatea studiilor superioare, la trecerea acestuia în corpul ofițerilor și acordarea gradului corespunzător acestei vechimi, pe motiv că niciun post de agent nu necesită studii superioare, ci numai studii medii. ... 51. Se precizează că, spre deosebire de alte spețe, identificate în practica judiciară, recurentul-reclamant nu a solicitat recunoașterea unei vechimi anterioare absolvirii studiilor superioare și nici ulterior absolvirii acestora, până la acordarea sporului de 25% pentru studii superioare, ce a intervenit corelativ cu suplimentarea atribuțiilor funcției de agent de poliție, dar existența unei jurisprudențe neunitare sub acest aspect, în alte dosare, dovedește caracterul controversat al problemei de drept în discuție, fiind un prim aspect care trebuie dezlegat cu efecte obligatorii, pentru ca, în funcție de modalitatea de interpretare corectă, să fie avute în vedere de instanțele de contencios administrativ situațiile practice diversificate. ... 52. Instanța de trimitere apreciază că sintagma „cerințele postului“, în ipoteza textului art. 21 alin. (4) din Legea nr. 360/2002, trebuie corelată cu definiția „funcției publice“, prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, iar în cazul funcționarilor publici care au ocupat o funcție cu cerințe minime de ocupare studii medii, dar ale căror atribuții și responsabilități au fost extinse în temeiul unor proceduri anume reglementate în perioada de referință (spre exemplu, Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 318 din 5.08.2004), pentru a beneficia de un spor salarial pentru studiile superioare corespunzătoare domeniilor de activitate, de principiu, trebuie luată în considerare această vechime, dacă studiile superioare constituiau o cerință minimă pentru exercitarea atribuțiilor și responsabilităților suplimentare, cuprinse în sfera aceleiași funcții publice printr-un act administrativ, sub rezerva verificării în concret a concordanței acestora cu specialitatea studiilor superioare absolvite. ... ...