Decizia ÎCCJ nr. 40/2018 (HP)Punctul V

V. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea A. Cu privire la admisibilitatea sesizării 20. Instanța de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel: – cauza se află pe rolul unui complet al Curții de Apel București, care judecă în ultimă instanță; ... – de dezlegarea chestiunii de drept depinde soluționarea pe fond a procesului, întrucât modul de interpretare a dispozițiilor legale menționate constituie problema speței, antamând atât obiectul, cât și cauza cererii. ... ... ... B. Cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării 21. Făcând referire la jurisprudența relevantă a Curții de Apel București, instanța de trimitere a menționat deciziile nr. 5.700 din 21 noiembrie 2017 și nr. 3.355 din 30 mai 2017, pronunțate de Secția a VII-a pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, și Decizia nr. 1.625 din 6 aprilie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, arătând că au fost conturate două orientări. ... a) Astfel, într-o primă opinie, exprimată în cadrul deciziilor nr. 5.700 din 21 noiembrie 2017 și nr. 3.355 din 30 mai 2017 (Secția a VII-a pentru conflicte de muncă și asigurări sociale) s-a apreciat că, potrivit art. 3 din Legea nr. 216/2015, beneficiarii pensiei de serviciu sunt „membrii Corpului diplomatic și consular al României“. Condiția referitoare la vechime urmează celei ce stabilește calitatea, astfel: „cu o vechime de cel puțin 15 ani în Departamentul de Comerț Exterior (...)“. Legiuitorul impune și o a treia condiție, tot cumulativă, ca din cei 15 ani vechime să fie „cel puțin 4 ani în misiuni permanente cu grade diplomatice sau consulare, la ambasadele, consulatele și alte reprezentanțe ale României din străinătate“. 22. Din modalitatea de formulare a textului de lege rezultă că atât condiția vechimii de 15 ani, cât și cea a efectuării unor misiuni permanente diplomatice/consulare timp de minimum 4 ani sunt subsumate calității de membru al Corpului diplomatic și consular al României. Referința legiuitorului la calitatea de membru al Corpului diplomatic și consular al României nu este întâmplătoare în cadrul acestui articol, fiind calitatea cu care operează în întregul act normativ (a se vedea art. 4 sau art. 5), nefiind făcută vreo asimilare cu această calitate în cadrul niciunei dispoziții. ... 23. Prevederile Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 216/2015 nu contrazic această interpretare; astfel, prevederile art. 5 din aceste norme fac trimitere la „persoanele prevăzute la art. 2“, iar art. 2 vorbește în toate subpunctele sale de „membrii Corpului diplomatic și consular al României“. ... 24. De asemenea, lit. H de la art. 2 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 216/2015 face trimitere la lit. G a aceluiași articol, care privește tot situația membrilor Corpului diplomatic și consular al României cu o vechime de cel puțin 15 ani în Departamentul de Comerț Exterior. Este evident că prevederea legală nu le poate cere acestor persoane să aibă în prezent calitatea de membri ai Corpului diplomatic și consular al României sau să fi avut grade diplomatice și consulare anterior anului 1990. Este însă necesar pentru ca pensionarii din sistemul public să beneficieze de pensie de serviciu ca activitatea acestora să fi fost încadrată în Departamentul de Comerț Exterior, în înțelesul Legii nr. 216/2015. ... 25. Această interpretare subzistă și în situația celor pensionați conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic și consular, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 595/2003, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2003), acest act normativ fiind abrogat, iar eventualele pensii speciale acordate în temeiul său au fost transformate în pensii de asigurări sociale, intrarea în vigoare a Legii nr. 216/2015 neechivalând cu renașterea pensiilor de serviciu anterior acordate, ci presupunând întrunirea unor condiții cumulative pentru recunoașterea dreptului la pensie specială. ... ... b) Într-o altă opinie, exprimată în cadrul Deciziei nr. 1.625 din 6 aprilie 2017 (Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal), s-a apreciat că Legea nr. 216/2015 se aplică personalului diplomatic și consular al României, precum și personalului încadrat pe funcții de execuție specifice (care nu au deținut funcții diplomatice) și persoanelor care au avut calitatea de salariați ai Departamentului de Comerț Exterior, în condițiile în care au lucrat cel puțin 4 ani în misiuni diplomatice. 26. Dacă la adoptarea Legii nr. 216/2015 legiuitorul ar fi avut în vedere doar perioada în care aceste persoane au fost trimise în misiuni permanente în străinătate cu grade diplomatice sau consulare și în care au făcut parte din Corpul diplomatic și consular al României, nu s-ar fi raportat atât la perioada trimiterii în misiuni permanente cu grade diplomatice sau consulare la ambasadele, consulatele și alte reprezentanțe ale României din străinătate (de cel puțin 4 ani), cât și la vechimea totală în Departamentul de Comerț Exterior (de cel puțin 15 ani), ci ar fi prevăzut condiția trimiterii în misiuni permanente cu grade diplomatice sau consulare, la ambasadele, consulatele și alte reprezentanțe ale României din străinătate pe o perioadă cumulată de cel puțin 15 ani (situație în care vechimea în Departamentul de Comerț Exterior ar fi fost, oricum, cel puțin la fel de mare). ... 27. Instanța de trimitere nu a formulat un punct de vedere propriu-zis cu privire la chestiunea de drept, ci a realizat o trecere în revistă a mai multor metode de interpretare juridică a dispozițiilor legale în discuție, astfel: ... 28. Într-o interpretare gramaticală, instanța de trimitere apreciază că dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2015 se referă la „membrii Corpului diplomatic și consular al României“, calitate care se dobândește potrivit art. 2 alin. (1) lit. d) teza a II-a din Legea nr. 269/2003 și care trebuie dovedită pentru întreaga vechime de 15 ani în Departamentul de Comerț Exterior; în plus, legea impune și o a treia condiție: ca din cei 15 ani vechime în Departamentul de Comerț Exterior cel puțin 4 ani să fi fost în misiuni permanente cu grade diplomatice sau consulare, la ambasadele, consulatele și alte reprezentanțe ale României din străinătate. ... 29. Coroborând aceste dispoziții legale, instanța de trimitere concluzionează că persoanele angajate la Ministerul Comerțului, Departamentul de Comerț Exterior sau alte asemenea instituții, prevăzute la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2015, acumulează vechime în activitatea de membru al Corpului diplomatic și consular al României numai în perioada trimiterii în misiune în străinătate cu grade diplomatice sau consulare, iar calitatea de membru al Corpului diplomatic și consular al României trebuie avută pentru o perioadă de cel puțin 15 ani, la orice dată anterioară depunerii cererii de acordare a pensiei de serviciu conform Legii nr. 216/2015. ... 30. De asemenea observă instanța de trimitere, textul legal nu prevede data sau perioada pentru care persoanele trebuiau să aibă calitatea de membru al Corpului diplomatic și consular, situație ce permite a raporta calitatea de membru al Corpului diplomatic și consular numai la perioada celor 4 ani în misiune permanentă în străinătate cu grade diplomatice și consulare. ... 31. În interpretarea sistematică, instanța de trimitere face referire la dispozițiile art. 5 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 216/2015, care prevăd perioadele de activitate ce constituie vechime la stabilirea pensiei de serviciu prevăzute de lege, observând că legiuitorul a prevăzut distinct perioada în care activitatea a fost desfășurată în Departamentul de Comerț Exterior și perioada, de minimum 4 ani, în care activitatea a fost desfășurată în misiuni permanente în străinătate cu grade diplomatice sau consulare. ... 32. Apreciază curtea de apel că soluția legiuitorului nu s-ar putea justifica dacă s-ar aprecia că reprezintă vechime la stabilirea pensiei de serviciu prevăzute de lege numai perioada în care activitatea a fost desfășurată în misiune permanentă, singurul caz în care s-ar fi putut deține grad diplomatic sau consular. ... 33. Or, concluzionează instanța de trimitere, normele trebuie interpretate în sensul de a fi aplicate, iar dispozițiile art. 5 lit. b) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 216/2015 nu ar mai avea aplicabilitate practică pentru că s-ar suprapune cu cazul de la lit. c) a aceluiași articol. ... 34. Interpretarea literală a dispozițiilor legale ce fac obiectul sesizării a condus instanța de trimitere la concluzia că, aflându-ne în materia pensiilor de serviciu, situație de excepție de la sistemul public de pensii, rezultă că numai membrii Corpului diplomatic și consular al României pot beneficia de pensie de serviciu, iar persoanele provenind din Departamentul de Comerț Exterior trebuie să dovedească că au deținut această calitate, în misiuni permanente cu grade diplomatice și consulare, pe o perioadă de cel puțin 15 ani. ... 35. Este invocată în acest sens jurisprudența Curții Constituționale referitoare la pensia de serviciu, arătându-se că prin aceasta s-a statuat, de principiu, că pensia de serviciu se acordă unor categorii socioprofesionale supuse unui statut special, respectiv persoanelor care în virtutea profesiei, meseriei, ocupației sau calificării își formează o carieră profesională în acel domeniu de activitate și sunt nevoite să se supună unor exigențe inerente carierei profesionale asumate atât pe plan profesional, cât și personal (Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 2 martie 2016), legiuitorul având libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul lor valoric, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare ale statului (Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012, Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006, Decizia nr. 455 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 22 iunie 2006, Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 16 aprilie 2007). ... 36. Pentru interpretarea istorico-teleologică, instanța de trimitere menționează că, prin avizul referitor la propunerea legislativă privind acordarea pensiei de serviciu membrilor personalului diplomatic și consular, Consiliul Legislativ a arătat că persoanele beneficiare sunt și persoanele care desfășoară activitate de comerț exterior și cooperare economică internațională încadrate în administrațiile centrale din alte ministere, precum și persoanele pensionate din aceste instituții și care beneficiază de pensie pentru limită de vârstă potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 263/2010), această categorie fiind prevăzută separat de personalul diplomatic și consular. ... 37. De asemenea se menționează expunerea de motive a Legii nr. 216/2015, arătându-se că aceasta face referire la diplomați și analizează constrângerile specifice la care este supusă această categorie socioprofesională, fără a se face nicio mențiune cu privire la persoanele care au desfășurat activitate în Departamentul de Comerț Exterior. ... 38. Referindu-se la dispozițiile legale abrogate prin Legea nr. 216/2015, instanța de trimitere menționează că la art. 9 din lege s-a prevăzut că „La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2013 (...)“ care, în cuprinsul art. 1, prevedea că „Membrii Corpului diplomatic și consular al României, cu o vechime neîntreruptă de cel puțin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe, care la data de 31 august 2010 erau pensionari, pot beneficia de o indemnizație diplomatică în cuantum lunar de maximum 3.571 lei.“ [alin. (1) ] și „Indemnizațiile diplomatice prevăzute la alin. (1) se pot acorda pentru un număr maxim de 250 de persoane.“ [alin. (2) ] ... 39. Acest din urmă text legal nu a vizat, așadar, și categoria persoanelor provenind de la Departamentul de Comerț Exterior, ci numai a membrilor Corpului diplomatic și consular din Ministerul Afacerilor Externe. ... ... ... ...