Decizia ÎCCJ nr. 24/2020 (HP)Punctul V

V. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea 21. Instanța de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă pentru declanșarea acestei proceduri, arătând că „de lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispozițiilor art. 22 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 și Hotărârii Guvernului nr. 751/2018, în coroborare cu prevederile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, depinde soluționarea pe fond a cauzei, problema de drept enunțată este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenței, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre, iar problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție“. ... 22. Contrar dispozițiilor art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, completul care a formulat sesizarea nu procedează la analiza condițiilor de admisibilitate a sesizării și nu menționează motivele pentru care a ajuns la concluzia admisibilității, conform art. 520 din același cod. ... 23. Cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării, instanța de trimitere a apreciat că, în lipsa unei derogări exprese, cum este cea de la lit. j) a art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, care face trimitere doar la categoria prevăzută de art. 22 alin. (1) , nu și la categoria prevăzută de art. 22 alin. (2) din aceeași lege, pentru această din urmă categorie sunt aplicabile prevederile generale prevăzute la alin. (3) al art. 38 din legea în discuție. ... 24. Completul care a formulat sesizarea citează nota de fundamentare a Hotărârii Guvernului nr. 751/2018, arătând că, potrivit acesteia, la adoptarea actului normativ respectiv s-au avut în vedere următoarele: La momentul actual, potrivit prevederilor legale, sporul de 15% din salariul de bază se acordă nevăzătorilor cu handicap grav și accentuat, pentru activitatea desfășurată în cadrul programului normal de lucru, situație care generează diferențiere pe criterii de dizabilitate, în ceea ce privește câștigurile salariale realizate de persoanele cu handicap. Odată cu ratificarea Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, prin Legea nr. 221/2010, România s-a angajat să protejeze și să promoveze dreptul la muncă pentru persoanele cu dizabilități, inclusiv pe durata angajării, prin luarea de măsuri adecvate, inclusiv de ordin legislativ, pentru a interzice discriminarea pe criterii de dizabilitate referitoare la toate aspectele și formele de încadrare în muncă. Schimbări preconizate Actul normativ stabilește categoriile de persoane cu handicap care vor beneficia de sporul de 15% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție/indemnizația de încadrare, prevăzut la art. 22 din Legea-cadru nr. 153/2017. Astfel, de sporul de 15% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție/indemnizația de încadrare, prevăzut la art. 22 din Legea-cadru nr. 153/2017, vor beneficia toate persoanele încadrate în gradul de handicap grav sau în gradul de handicap accentuat pentru care tipul de handicap stabilit în anexa la Certificatul de încadrare în grad de handicap este: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare. ... ...