Decizia ÎCCJ nr. 395/2025 (HP)Punctul V

V. Punctul de vedere al instanței de trimitere asupra sesizării 19. Completul de judecată care a formulat sesizarea a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, având în vedere că este învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, de lămurirea datei aplicabilității în cauză a Deciziei de recurs în interesul legii nr. 4 din 11 martie 2024 depinde soluționarea pe fond a cauzei, iar problema de drept enunțată este nouă, deoarece asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre anterioară. ... 20. De asemenea, cu privire strict la chestiunea de drept sesizată nu se poate afirma că în prezent există o practică judiciară contradictorie consistentă, formată pe parcursul unei perioade îndelungate de timp. ... 21. Opinia exprimată de completul de judecată al instanței de trimitere asupra chestiunii de drept este că deciziile instanței supreme, prin prisma prevederilor art. 517 alin. (3) raportat la art. 27 din Codul de procedură civilă, care nu cuprind vreo excepție și nici nu prevăd posibilitatea recunoașterii unor excepții de la regula pe care o consacră, se aplică de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, și produc efecte pentru viitor. ... 22. În acest sens, instanța de trimitere a reținut că art. 24 din Codul de procedură civilă, referitor la principiul aplicării imediate a legii noi, stabilește că legea nouă se aplică „numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare“, iar, pe de altă parte, art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă, ce vizează principiul supraviețuirii legii vechi, statuează că „Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi“. ... 23. Chiar dacă în cuprinsul Deciziei de recurs în interesul legii nr. 4 din 11 martie 2024 se face vorbire despre determinarea nivelului despăgubirilor stabilite prin hotărârile judecătorești definitive în perioada relevantă pentru aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017, aceasta nu înseamnă că efectele deciziei se vor produce și pentru procese/executări silite începute anterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, respectiv de la data intrării în vigoare a legii, deoarece ar însemna încălcarea flagrantă a principiului neretroactivității legii civile, de vreme ce s-ar atașa cererii de chemare în judecată care a declanșat procesul alte efecte decât cele prevăzute la momentul învestirii instanței. ... 24. În felul acesta, aplicarea deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție proceselor/executărilor silite în curs nu s-ar face, cum în mod imperativ obligă art. 517 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cu „putere numai pentru viitor“, ci în mod retroactiv, stabilind interpretări care nu erau prevăzute la data începerii procesului. ... 25. În același sens s-a pronunțat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 707 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 2 martie 2018, prin care, constatând că a fost depășit momentul procesual de care legea lega anumite efecte juridice, a considerat că ar fi vorba despre o aplicare retroactivă a efectelor deciziei de neconstituționalitate, chiar dacă procesul se afla în curs de desfășurare. ... 26. În consecință, într-o interpretare și aplicare neretroactivă, dezlegările date prin Decizia nr. 4 din 11 martie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nu se aplică în litigiile/executările silite începute înainte de data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I (24 aprilie 2024). ... ...