Decizia ÎCCJ nr. 82/2018 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție X.I. Asupra admisibilității sesizării 40. Prealabil analizei în fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept are a analiza dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, față de prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 41. Potrivit dispozițiilor precizate, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. Din cuprinsul prevederilor legale enunțate se desprind condițiile de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, condiții care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ. În doctrină, ele au fost identificate după cum urmează: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... b) instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; ... c) cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... d) soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; ... e) chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; ... f) chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 42. Procedând la analiza admisibilității sesizării, se constată că primele trei condiții sunt îndeplinite, întrucât Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată de un complet al Curții de Apel Iași, învestit cu soluționarea unui recurs declarat împotriva unei hotărâri pronunțate de tribunal, în primă instanță, într-un litigiu în materia contenciosului administrativ. Mai exact, tribunalul a fost învestit cu soluționarea unui litigiu în legătură cu stabilirea venitului salarial al unor funcționari publici din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Iași, în sensul de a se acorda majorarea de 15% pentru complexitatea muncii, prevăzută în dispozițiile Notei 2 lit. c) pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu data de 1 iulie 2017. Hotărârile pronunțate de tribunal sunt supuse numai recursului, conform art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. ... 43. Titulara sesizării, Curtea de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal, învestită cu judecata recursului, urmează să soluționeze cauza în ultimă instanță, prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești, care, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă, este definitivă; cauza care face obiectul judecății se află în competența legală a unui complet de judecată al Curții de Apel învestit să o soluționeze. ... 44. Asupra condiției referitoare la existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, se constată că art. 519 din Codul de procedură civilă nu definește noțiunea de „chestiune de drept“. În doctrină s-a arătat însă că, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă, lacunară sau neclară. Chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare. ... 45. În același sens, întrebarea formulată în cadrul procedurii prealabile trebuie să vizeze o chestiune de drept punctuală, astfel încât soluția dată în această procedură să aibă în vedere numai chestiunea respectivă, iar nu întreaga problematică a unui text de lege. ... 46. Chestiunea de drept respectivă trebuie să fie una importantă și determinantă pentru soluționarea fondului cauzei deduse judecății. Sub acest aspect, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat deja că admisibilitatea procedurii hotărârii prealabile este condiționată de împrejurarea că interpretarea pe care o va da instanța supremă să producă consecințe juridice de natură să determine soluționarea pe fond a cauzei, iar chestiunea de drept să conducă la dezlegarea în fond a cauzei, sub aspectul statuării în privința raportului juridic dedus judecății. ... 47. Din această perspectivă, se poate observa că prin sesizarea formulată de Curtea de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, se solicită să se stabilească modul de interpretare a dispozițiilor Notei 2 lit. c) pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 în corelare cu dispozițiile art. 38 alin. (1) ,alin. (2) lit. a) ,alin. (3) lit. a) , alin. (4) și (6) din aceeași lege, sub aspectul determinării momentului de la care se acordă majorarea de 15% pentru complexitatea muncii prestate de funcționari din unele ministere și instituții subordonate acestora. De lămurirea acestei chestiuni de drept depinde soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței de trimitere. ... 48. De asemenea, este îndeplinită și cerința noutății chestiunii de drept supuse interpretării care reprezintă o condiție distinctă de admisibilitate. ... 49. În ceea ce privește îndeplinirea elementului de noutate, instanța supremă a reținut, în mod constant, că este necesar ca problema de drept să nu fi făcut obiectul analizei, în interpretarea unui act normativ mai vechi, sau că această problemă să decurgă dintr-un act normativ recent sau relativ recent prin raportare la data sesizării. Totodată, problema de drept poate fi considerată nouă atunci când nu a mai fost dedusă judecății anterior. ... 50. În cauza supusă analizei, examenul jurisprudențial efectuat a evidențiat că nu s-a cristalizat o jurisprudență unitară și constantă în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, situație care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii apariției unei practici neunitare. ... 51. Ansamblul hotărârilor examinate relevă conturarea a două opinii jurisprudențiale sub aspectul problemei referitoare la determinarea momentului de la care se acordă majorarea de 15% pentru complexitatea muncii, prevăzută în Nota 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017. ... 52. Orientarea jurisprudențială majoritară reține, în esență, că majorarea salariului de bază pentru complexitatea muncii cu 15%, stabilită prin Nota 2 lit. c) pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, se acordă pentru perioada 2019-2022, în condițiile prevăzute la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 și, prin excepție, începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022 ori devin ulterior mai mari, ca urmare a majorărilor salariale reglementate. În considerarea acestor argumente, prin hotărâri definitive, s-au respins cererile de acordare a majorării salariului de bază cu 15% pentru complexitatea muncii, începând cu 1 iulie 2017. ... 53. A doua orientare jurisprudențială minoritară, conturată prin două decizii identificate cu ocazia verificării practicii judiciare în legătură cu chestiunea de drept analizată (Decizia civilă nr. 2.412 din 12 aprilie 2018 și Decizia civilă nr. 690 din 15 februarie 2018, pronunțate de două completuri diferite din cadrul Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și, respectiv, Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale), reține că dispoziția legală din cuprinsul Notei 2 lit. c) pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 reprezintă o excepție de la aplicarea prevederilor art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu atât mai mult cu cât, în cuprinsul legii, nu se instituie nicio altă dată certă de la care se va aplica majorarea de 15% pentru complexitatea muncii. S-a mai argumentat că „termenul «beneficiază» din formularea textului de lege este la timpul prezent, și nu la timpul viitor, ceea ce denotă voința clară a legiuitorului de a acorda această majorare a salariilor de la momentul intrării în vigoare a legii, data de 01.07.2017“. Pe cale de consecință, prin hotărârile adoptate a fost acordată majorarea salariului de bază pentru complexitatea muncii, începând cu data de 1 iulie 2017. ... 54. Analiza practicii judiciare pune în evidență faptul că problema de drept a cărei lămurire se solicită poate genera în viitor apariția unei practici neunitare, întrucât dispozițiile legale ce fac obiectul întrebării sunt susceptibile de interpretări diferite. ... 55. Funcția mecanismului hotărârii prealabile de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare (control a priori) se poate realiza în acest stadiu, dat fiind faptul că nu există jurisprudență neunitară profundă și persistentă în legătură cu problema de drept analizată, ceea ce conduce la concluzia că problema de drept își păstrează caracterul de noutate. ... 56. Totodată, se constată că asupra acestei chestiuni de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat anterior pe calea unui recurs în interesul legii ori a unei alte hotărâri prealabile. ... 57. Prin urmare, sesizarea întrunește cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel încât se impune a se da eficiență mecanismului de unificare reprezentat de pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... ... X.2. Asupra fondului sesizării 58. Cu titlu prealabil analizei chestiunii de drept supuse interpretării pe calea mecanismului hotărârii prealabile se remarcă faptul că întrebarea adresată de instanța de trimitere are un grad de generalitate ce nu permite formularea unui răspuns util decât prin raportare la problema de drept punctuală din litigiul pendinte, anume aceea de a se determina momentul de la care funcționarii publici din cadrul inspectoratului teritorial de muncă beneficiază de majorarea salariului de bază cu 15% pentru complexitatea muncii, majorare prevăzută în Nota 2 lit. c) pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, ținând seama de ansamblul reglementării și, în mod special, de dispozițiile art. 38 alin. (1) ,alin. (2) lit. a) ,alin. (3) lit. a) , alin. (4) și (6) , referitoare la aplicarea etapizată a prevederilor legii. ... 59. Contextul legislativ este reprezentat de Legea-cadru nr. 153/2017. Această lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului, începând cu data de 1 iulie 2017, data intrării în vigoare a legii. De la această dată drepturile salariale ale personalului plătit din bugetul general consolidat al satului sunt și rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în lege, așa cum rezultă din conținutul normativ al art. 1 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 60. În privința domeniului de aplicare a legii, trebuie precizat că acesta cuprinde, potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) , personalul din autorități și instituții publice, respectiv Parlamentul, Administrația Prezidențială, autoritatea judecătorească, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, unitățile teritoriale, autorități ale administrației publice locale, alte autorități publice, autorități administrative autonome, precum și instituțiile din subordinea acestora, finanțate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale. ... 61. Art. 2 alin. (3) prevede că intră în categoria personalului din sectorul bugetar personalul încadrat pe baza contractului individual de muncă și personalul care beneficiază de statute speciale, inclusiv funcționarii publici și funcționarii publici cu statut special. ... 62. Salarizarea funcționarilor publici din cadrul inspectoratului teritorial de muncă (reclamanții din litigiul pendinte) se circumscrie domeniului de aplicare a Legii-cadru nr. 153/2017, deoarece inspectoratul teritorial de muncă este instituție publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Inspecției Muncii, aceasta fiind organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, aflat, la rândul său, în subordinea Ministerului Muncii și Justiției Sociale, așa cum rezultă din art. 2 alin. (1) lit. a) coroborat cu art. 1 alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Muncii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 488/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 25 iulie 2017, cu modificările ulterioare. Activitatea Inspecției Muncii și a inspectoratelor teritoriale de muncă este finanțată integral de la bugetul de stat, așa cum rezultă din art. 1 alin. (3) din același regulament. ... 63. În contextul legislativ și factual dat, se constată că reclamanții fac parte din categoria personalului din sectorul bugetar căreia i se aplică dispozițiile Legii-cadru nr. 153/2017. ... 64. Prin acest act normativ s-au aprobat grilele de salarizare și coeficienții de ierarhizare a salariilor de bază ale angajaților din sectorul bugetar pentru anul 2022, precum și măsurile tranzitorii aferente perioadei 2018-2022. ... 65. În privința modului de stabilire a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, prin art. 12 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, este de precizat că salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare și indemnizațiile lunare se stabilesc potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 și anexelor nr. I-IX, astfel încât, împreună cu celelalte elemente ale sistemului de salarizare, să se încadreze în fondurile aprobate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale pentru cheltuielile de personal, în vederea realizării obiectivelor, programelor și proiectelor stabilite. ... 66. Începând cu anul 2023, potrivit prevederilor art. 12 alin. (2) din lege, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare se vor stabili pentru toate funcțiile cuprinse în anexele nr. I-VIII la lege, prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele nr. I-VIII cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare. ... 67. Prin art. 24 din Legea-cadru nr. 153/2017 este precizat faptul că limita maximă a sporurilor, compensațiilor, indemnizațiilor, adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor și altor elemente ale venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate este prevăzută în legea și în anexele nr. I-VIII. ... 68. În coerența reglementării mai sus indicate, prin art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 se specifică faptul că limitarea sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor și a altor drepturi nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor și a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, după caz. ... 69. În anexa nr. VIII, parte integrantă din Legea-cadru nr. 153/2017, sunt prevăzute salariile de bază, sporurile și alte drepturi salariale specifice domeniului de activitate corespunzător familiei ocupaționale de funcții bugetare „Administrație“, pentru anul 2022. ... 70. Prin dispozițiile Notei 2 lit. c) pct. II, lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, se conferă beneficiul unei majorări a salariului de bază cu 15% pentru complexitatea muncii funcționarilor publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului, Ministerului Sănătății, Ministerului Educației Naționale și Ministerului Muncii și Justiției Sociale. ... 71. Majorarea salariului de bază cu 15% pentru complexitatea muncii reprezintă un drept salarial nou, constituit prin dispozițiile legale mai sus menționate. ... 72. În sensul art. 7 lit. a) , salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I-IX. ... 73. În vederea punerii în aplicare a dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017, prin art. 36 din acest act normativ s-a stabilit că, la data intrării în vigoare, 1 iulie 2017, trebuie să se procedeze la reîncadrarea personalului salarizat „pe noile funcții, grade/trepte profesionale, gradație corespunzătoare vechimii în muncă și vechime în specialitate/vechime în învățământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare și indemnizațiilor lunare potrivit art. 38“. ... 74. Prin raportare la dispozițiile legale mai sus enunțate rezultă că stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare și indemnizațiilor lunare se efectuează în condițiile art. 38 din Legea nr. 153/2017. ... 75. Art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 cuprinde dispoziții prin care se determină în mod specific condițiile de aplicare în timp a legii. ... 76. Prin alin. (1) al acestui articol este instituită regula aplicării etapizate a legii, începând cu data de 1 iulie 2017, iar etapele temporare apar descrise în alin. (2) -(6) . ... 77. Prima etapă, reglementată prin art. 38 alin. (2) lit. a) , privește perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017. Pentru această perioadă s-a adoptat măsura menținerii în plată, la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, a cuantumului brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. ... 78. Excepțiile de la această regulă sunt expres prevăzute la art. 38 alin. (2) lit. b) și c) și se referă la personalul din cadrul administrației publice locale, salarizat potrivit art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, prin hotărâre a consiliului local/județean, după caz, și la indemnizațiile lunare ale personalului care ocupă funcții de demnitate publică, stabilite prin înmulțirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată cu coeficienții de ierarhizare prevăzuți în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017. ... 79. A doua etapă, reglementată potrivit art. 38 alin. (3) lit. a) , privește anul 2018, începând cu luna ianuarie 2018. Pentru acest an se prevede acordarea cuantumului brut al salariilor de bază și al celorlalte drepturi salariale avute în luna decembrie 2017, majorate cu 25%, fără a se depăși limita prevăzută de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții. ... 80. Fac excepție de la această regulă, potrivit art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, următoarele categorii de personal: – personalul care ocupă funcțiile de medic, asistent medical și ambulanțier/șofer de autosanitară (pentru aceste categorii de personal, salariile de bază se majorează la nivelul salariului de bază stabilit potrivit legii pentru anul 2022)-lit. b) ; ... – personalul didactic din unitățile de învățământ preuniversitar și universitar de stat, inclusiv unitățile conexe, precum și personalul din cadrul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, care beneficiază, de la 1 martie 2018, de majorarea suplimentară de 20% față de nivelul pentru luna februarie 2018, cu respectarea prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017 - lit. d) ; de aceeași majorare beneficiază începând cu luna mai 2018 și personalul încadrat pe funcțiile de inspector școlar - lit. d^2); ... – personalul care ocupă funcțiile prevăzute la anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. I lit. b) , începând cu 1 aprilie 2018, beneficiază de salarii ce se stabilesc la nivelul salariilor de bază prevăzute de Lege pentru anul 2022 - lit. d^1); ... – personalul din cadrul administrației publice locale - lit. e) ; ... – personalul care a ocupat o funcție de demnitate publică, a cărui indemnizație a fost stabilită prin înmulțirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare cu coeficienții de ierarhizare prevăzuți în anexa IX la Legea-cadru nr. 153/2017 - lit. f) . ... Se remarcă faptul că, în categoria personalului care este exceptat de la regula aplicării etapizate a Legii-cadru instituite prin art. 38 alin. (2) și (3) , nu se regăsesc funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea Ministerului Muncii și Justiției Sociale. ... 81. A treia etapă privește perioada anilor 2019-2022, reglementată prin art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. Pentru această perioadă salariile de bază vor fi determinate utilizând salariile de bază și majorările salariului de bază stabilite prin lege, inclusiv în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017, și salariile de bază avute în luna decembrie 2018. Astfel, în perioada 2019-2022, se preconizează acordarea unei creșteri anuale a salariilor de bază, fiecare creștere reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018. Începând cu anul 2019, celelalte drepturi salariale prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 (sporuri, indemnizații, majorări etc.) vor fi determinate prin aplicarea procentelor prevăzute în conținutul legii și în anexe asupra salariului de bază, rezultând cuantumul acestora care va fi acordat anual. Creșterea respectivă și data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat, cu respectarea principiului sustenabilității financiare, prevăzut de art. 6 lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 82. Potrivit art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, în situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite, potrivit acestei legi, pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari, ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022. ... 83. Interpretarea sistematică, logică și gramaticală a dispozițiilor art. 38 alin. (2) , (3) , (4) și (6) privind aplicarea etapizată a legii, mai sus prezentate, impun concluzia că majorarea salariului de bază cu 15% pentru complexitatea muncii, prevăzută de dispozițiile Notei 2 lit. c) pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, pentru funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea Ministerului Muncii și Justiției Sociale, nu poate fi acordată de la momentul intrării în vigoare a legii, 1 iulie 2017 până la sfârșitul anului 2017 sau pentru anul 2018, pentru că s-ar încălca prevederile art. 38 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind menținerea în plată a drepturilor salariale în anul 2017, la nivelul celor din luna iunie 2017, precum și prevederile art. 38 alin. (3) din același act normativ, care determină majorarea în anul 2018 a drepturilor salariale avute în luna decembrie 2017 cu un procent de 25%. Această majorare va deveni aplicabilă și va fi acordată în momentul în care salariile de bază vor fi determinate utilizând salariile de bază prevăzute în anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, anexă prin care se instituie majorarea de 15%, începând cu anul 2019, în condițiile detaliate prin art. 38 alin. (4) din actul normativ menționat. ... 84. În mod excepțional, în situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite, potrivit prezentei legi, pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari, ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022. ... ... ...