Decizia ÎCCJ nr. 83/2018 (HP)Punctul III
Punctul III
III. Aspectele de admisibilitate reținute de titularul sesizării
20. Prin Încheierea de sesizare din data de 5 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 8.793/3/2017, Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a arătat că soluționarea cauzei depinde de interpretarea aplicării sau neaplicării, în situația intimaților-reclamanți, a dispozițiilor art. 15^1 din Ordonanța Guvernului nr. 21/2007, după data de 1 ianuarie 2010, față de prevederile art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009. ...
21. Problema de drept este nouă, întrucât, asupra acesteia, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau ca urmare a pronunțării asupra unui recurs în interesul legii, nefăcând obiectul vreunui recurs în interesul legii în curs de soluționare, după cum rezultă din evidența consultată la data formulării întrebării. ...
22. Instanța de trimitere a considerat că cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 11 din 8 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 31 octombrie 2012, nu are nicio legătură cu obiectul pretențiilor formulate, ci se referă la situația reducerii, prin dispoziții legale exprese, a salariilor bugetarilor cu 15% și la efectul pe care această reducere l-a produs, în chestiunea salarizării bugetarilor, ulterior dispunerii sale. ...
23. Prin urmare, în Decizia nr. 11/2012, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a decis cu privire la urmările produse de o reducere salarială aplicată tuturor salariaților instituțiilor bugetare, în timp ce, prin prezenta sesizare, se solicită instanței supreme să decidă cu privire la efectele neaplicării unor dispoziții legale. ...
24. Elementul de dificultate a prezentei chestiuni de drept, element ce excedează unui simplu raționament juridic, aflat în sarcina instanței de apel, constă în a se statua dacă este fundamentat juridic ceea ce susțin intimații-reclamanți, respectiv faptul că dreptul lor de a le fi calculat salariul în mod corect a supraviețuit împrejurării abrogării Legii nr. 353/2007, ca efect al prevederii art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009, în contextul în care, asupra acestei probleme, subzistă soluții diferite, dar care apar ca fiind punctuale (iar nu la nivelul întregii țări, pentru a justifica o amploare specifică promovării unui recurs în interesul legii), dat fiind specificul instituției bugetare care figurează în calitate de pârâtă, fiind identificabile doar câteva instituții culturale purtând titulatura de „Operă“ la nivelul întregii țări (București, Cluj, Iași, Timișoara, Craiova), ceea ce explică și numărul destul de redus (cel puțin până în prezent) al cererilor formulate și, pe cale de consecință, a elementelor de jurisprudență ce pot fi avute în vedere. ...
25. În egală măsură însă, fiind vorba despre o categorie socioprofesională distinctă, și anume cea a artiștilor încadrați în cadrul unor instituții de cultură, se impune a preveni o abordare viitoare neunitară, față de faptul că, în situații similare cu cea a reclamanților [situații ce pot fi lămurite prin pronunțarea asupra împrejurării aplicabilității dispozițiilor Legii nr. 353/2007 și după data de 1 ianuarie 2010, ca efect al existenței art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009] se află toți angajații instituțiilor de cultură, la nivel național (filarmonici, teatre etc.). ...
26. Prin prezenta sesizare se solicită a fi lămurită problema aplicării/supraviețuirii unei norme și după data abrogării sale, ca urmare a prevederilor cuprinse în chiar actul normativ care a dispus abrogarea celui care conține norma pretins a fi aplicabilă, din această perspectivă, Înalta Curte de Casație și Justiție, în jurisprudența sa (Decizia Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 10 din 20 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 28 martie 2017), pronunțându-se în situații în care se solicita lămurirea incidenței și continuării aplicării dispozițiilor dintr-un ordin de ministru (este vorba despre Ordinul ministrului sănătății nr. 547/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea sporurilor la salariile de bază, în conformitate cu prevederile notei din anexa nr. II/2 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice), dispoziții considerate caduce sau abrogate implicit (ca urmare a abrogării actului normativ în baza căruia au fost emise, respectiv a Legii-cadru nr. 330/2009), după data intrării în vigoare a unui nou act normativ, și anume data de 1 ianuarie 2011 (Legea-cadru nr. 284/2010). ...
27. De asemenea, stabilirea hotărârii de Guvern aplicabile, ca urmare a anulării de către instanțele de judecată a Hotărârii Guvernului nr. 1.672/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind evaluarea personalului artistic, tehnic și administrativ de specialitate din instituțiile de spectacole sau concerte în vederea stabilirii salariilor de bază (Hotărârea Guvernului nr. 1.672/2008), prezintă un grad de dificultate adecvat pentru a fi supus analizei Înaltei Curți de Casație și Justiție, întrucât se va lămuri, cu aplicabilitate la nivel național, dacă a fost vorba despre un vid legislativ și care ar fi urmările unui asemenea vid legislativ, precum și dacă, în urma anulării hotărârii Guvernului mai sus amintite, putea sau nu produce efecte Hotărârea Guvernului nr. 1.672/2008 (care a avut ca obiect modalitatea de evaluare a salariaților) până la momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de anulare, pentru instituțiile și salariații care nu au fost parte în respectiva cauză. ... ...
Sursa oficială ↗