Decizia ÎCCJ nr. 64/2018 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 51. Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: ... 52. Prealabil unei analize pe fond a chestiunii de drept pentru care se solicită o dezlegare de principiu se impune verificarea condițiilor de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, în conformitate cu dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 53. Potrivit acestui text, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 54. Prin urmare, pentru declanșarea acestui mecanism, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, a instituit condițiile de admisibilitate care trebuie îndeplinite cumulativ, respectiv: – existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... – instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... – soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; ... – chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită să fie nouă; ... – problema de drept să fie reală, să suscite interpretări diferite sau contradictorii ale unui text de lege, respectiv să prezinte un grad de dificultate suficient de mare, astfel încât instanța de sesizare să considere că pentru a înlătura orice incertitudine referitoare la securitatea raportului juridic dedus judecății este necesară declanșarea procedurii prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile; ... – chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 55. Analizând aceste condiții de admisibilitate, se constată că litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, cauza care face obiectul judecății se află în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție învestit să o soluționeze în calea extraordinară de atac a revizuirii, complet care va judeca pricina în ultimă instanță, iar problema de drept care formează obiectul sesizării nu a făcut obiectul unor statuări anterioare ale Înaltei Curți de Casație și Justiție într-o altă hotărâre prealabilă sau decizie în interesul legii și nici nu constituie obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 56. De asemenea este îndeplinită și condiția referitoare la noutatea chestiunii de drept care formează obiectul sesizării. Evaluarea acestei condiții, în absența unei definiții a noutății chestiunii de drept și a unor criterii de determinare a acesteia în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, revine Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel cum s-a statuat în jurisprudența constantă a instanței supreme. În speță, această cerință este îndeplinită, întrucât chestiunea de drept își are izvorul într-o reglementare nou-intrată în vigoare. 57. În ceea ce privește condiția ca problema de drept să suscite interpretări diferite sau contradictorii ale unui text de lege, respectiv să prezinte un grad de dificultate suficient de mare, astfel încât instanța de sesizare să considere că pentru a înlătura orice incertitudine referitoare la securitatea raportului juridic dedus judecății este necesară declanșarea procedurii prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, se constată că aceasta nu este îndeplinită, pentru următoarele considerente: ... 58. Prin încheierea de sesizare se solicită lămurirea chestiunii admisibilității cererii de revizuire întemeiate pe motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, formulate împotriva unei decizii de respingere a recursului ca inadmisibil, decizie pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în procedura de filtrare a recursului, față de sintagma „nu este supusă niciunei căi de atac“ din cuprinsul art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă. ... 59. În punctul de vedere al completului de judecată care a dispus sesizarea se susține opinia potrivit căreia cererea de revizuire este admisibilă, reținând că, în procedura de filtrare, partea a invocat excepția de neconstituționalitate a art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, iar prin Încheierea din 28 iunie 2016 completul de filtru al Înaltei Curți de Casație și Justiție a dispus sesizarea Curții Constituționale cu această excepție. Ulterior, prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, Curtea Constituțională a soluționat aceeași excepție invocată în altă cauză și a declarat neconstituțional textul cu privire la sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“, iar prin Decizia nr. 629 din 17 octombrie 2017, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate invocată în prezentul dosar „ca devenită inadmisibilă“, reținându-se că sintagma menționată a fost deja declarată neconstituțională prin Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 și că Decizia Curții Constituționale nr. 629 din 17 octombrie 2017 poate constitui temei pentru revizuire, conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă. În argumentarea acestui punct de vedere, completul de judecată face referire la deciziile pe care Curtea Constituțională le-a pronunțat în analiza constituționalității prevederilor art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 și ale art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă actual, concluzionând în sensul că nerecunoașterea faptului că împotriva hotărârii pronunțate în filtru se poate exercita calea de atac a revizuirii, în ipoteza în care autorul excepției de neconstituționalitate a obținut în urma demersului său declararea neconstituționalității textului legal care a stat la baza soluționării cauzei sau în ipoteza în care cererea i-a fost respinsă ca devenită inadmisibilă, ar avea ca efect încălcarea efectului obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, consacrat de dispozițiile art. 147 alin. (2) din Constituția României, dar și a dispozițiilor art. 6 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privitoare la dreptul la un proces echitabil și la dreptul la un recurs efectiv. ... 60. Se constată astfel că ceea ce se solicită prin prezenta sesizare este a se lămuri dacă dispozițiile art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă se opun admisibilității unei cereri de revizuire întemeiate pe motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, îndreptate împotriva deciziei pronunțate de completul de filtru, întrebare care nu poate primi decât răspuns afirmativ, față de caracterul clar și neechivoc al textului, care prevede că decizia respectivă „nu este supusă niciunei căi de atac“. ... 61. Dispoziția procesuală de excepție cuprinsă în art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă exclude exercitarea vreunei căi de atac împotriva deciziei pronunțate în procedura de filtru, astfel încât nu se poate interpreta că ar fi admisibilă formularea unei cereri de revizuire întemeiate pe art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă. ... 62. Împrejurarea că, în considerentele deciziilor sale, Curtea Constituțională a reținut că revizuirea întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 sau ale art. 509 alin. (1) pct. 11 din actualul Cod de procedură civilă poate fi exercitată de cel căruia i s-a admis excepția și de cel căruia excepția i-a fost respinsă ca devenită inadmisibilă, fără a face distincție că hotărârea a cărei revizuire se cere vizează sau nu fondul (a se vedea în acest sens considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, sau ale Deciziei Curții Constituționale nr. 338 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 14 noiembrie 2013, reluate în Decizia Curții Constituționale nr. 404 din 15 iunie 2016), nu poate constitui argument care să justifice interpretarea în sensul admisibilității cererii de revizuire întemeiate pe art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă împotriva deciziei pronunțate de completul de filtru în condițiile art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă. ... 63. Examinând excepțiile de neconstituționalitate cu care a fost sesizată până în prezent, Curtea Constituțională a analizat contrarietatea față de Constituția României a dispozițiilor procesuale care reglementează acest caz de revizuire din perspectiva obiectului revizuirii și a persoanelor care au deschisă această cale de atac [statuând că cererea de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă poate fi formulată și împotriva hotărârilor care nu vizează fondul de către cel căruia i s-a admis excepția de neconstituționalitate, dar și de către cel căruia i-a fost respinsă ca devenită inadmisibilă], fără a se avea în vedere ipoteza particulară a hotărârilor pronunțate în procedura de filtrare a recursurilor, care sunt exceptate de la orice cale de atac. ... 64. În realitate, toate argumentele invocate de completul de judecată care a formulat prezenta sesizare susțin neconstituționalitatea prevederilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă cu referire la sintagma „nu este supusă niciunei căi de atac“, invocându-se necesitatea recunoașterii posibilității exercitării căii extraordinare de atac a revizuirii întemeiate pe motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă și în cazul deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în procedura de filtru. ... 65. Deși o analiză a textului poate conduce la concluzia existenței unor motive de neconstituționalitate similare celor reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, neconstituționalitatea dispoziției legale care exclude posibilitatea exercitării revizuirii împotriva deciziilor pronunțate de instanța de recurs în procedura filtrului nu poate fi examinată de Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul unei hotărâri prealabile, deoarece, potrivit art. 146 din Constituție, Curtea Constituțională este unica autoritate de jurisdicție constituțională, care asigură controlul constituționalității legilor, a tratatelor internaționale, a regulamentelor Parlamentului și a ordonanțelor Guvernului, stabilind dacă actele respective sunt sau nu constituționale în raport cu principiile și dispozițiile Constituției. ... 66. Având în vedere că dispozițiile art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă sunt clare și nu sunt susceptibile de interpretare, iar aspectele invocate în încheierea de sesizare ridică problema neconstituționalității textului cu privire la sintagma „nu este supusă niciunei căi de atac“, care nu intră în competența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curți de Casație și Justiție, urmează ca prezenta sesizare să fie respinsă, ca inadmisibilă. ... ... ...