Decizia ÎCCJ nr. 55/2018 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 34. Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: ... 35. În ceea ce privește admisibilitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă prevăd următoarele: „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ ... 36. Textul de lege citat instituie următoarele condiții de admisibilitate pentru declanșarea acestei proceduri, cerințe care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv: – existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... – cauza să fie soluționată în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a curții de apel sau a tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... – ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; ... – chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate; ... – asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 37. Primele trei condiții enumerate sunt îndeplinite, întrucât cauza în care s-a ivit chestiunea de drept se află în curs de judecată la curtea de apel, completul de judecată din cadrul Curții de Apel Brașov - Secția civilă care a adresat întrebarea este legal învestit cu soluționarea apelului împotriva sentinței pronunțate de tribunal în această cauză și judecă în ultimă instanță, hotărârea sa nefiind supusă recursului. ... 38. În ceea ce privește celelalte condiții de admisibilitate, este de menționat că, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, făcându-se referire și la doctrină, s-a arătat constant că procedura reglementată de art. 519 din Codul de procedură civilă are în vedere o problemă de drept care să privească interpretarea diferită sau contradictorie a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete sau, după caz, incerte ori incidența unor principii generale ale dreptului al căror conținut sau a căror sferă de acțiune sunt discutabile, cu finalitatea împiedicării apariției unei jurisprudențe neunitare în materie^1. ^1 A se vedea Decizia nr. 16 din 23 mai 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016. ... 39. Așadar, atunci când întrebarea adresată instanței supreme face referire la texte de lege sau la conținutul unui act normativ în vigoare, chestiunea de drept în contextul art. 519 din Codul de procedură civilă trebuie să decurgă din interpretarea unei anumite dispoziții legale. ... 40. În speță este îndeplinită și această condiție, ca de altfel și cea privind ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată, dat fiind faptul că obiectul cererii de chemare în judecată cu care a fost învestită instanța de fond se referă la anularea deciziei privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale (pensie anticipată parțială) și exonerarea contestatorului (beneficiar al pensiei) de la restituirea respectivelor sume, față de dispozițiile art. 114 alin. (1) lit. b) raportat la art. 6 alin. (1) pct. IV din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora, în sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale, se regăsește în situația în care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și care se află în situația persoanelor care realizează venituri din activități profesionale [lit. e) ]. De interpretarea dispozițiilor sus-menționate depinde soluționarea cauzei pentru a se stabili dacă beneficiarul pensiei putea fi obligat la restituirea numai a acelor plăți de care a beneficiat cu titlu de pensie efectuate începând cu luna următoare celei în care veniturile realizate din activități profesionale au depășit plafonul celor 4 salarii medii brute sau și la restituirea plăților încasate în perioada cât venitul respectiv realizat din activități profesionale s-a încadrat sub acest plafon. ... 41. În ceea ce privește însă cerința caracterului de noutate a chestiunii de drept, această condiție legală nu este îndeplinită în cauză. ... 42. Art. 519 din Codul de procedură civilă nu definește noțiunea de „noutate“ și nici nu oferă criterii pentru conturarea caracterului de noutate, așa încât rămâne atributul Înaltei Curți de Casație și Justiție, sesizată cu pronunțarea unei hotărâri prealabile, să hotărască dacă chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită este nouă. ... 43. Pentru a se conchide asupra noutății chestiunii de drept, este necesar a se observa scopul legiferării acestei instituții procesuale a hotărârii prealabile ca mecanism de unificare a practicii judiciare, anume acela de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare (control a priori), spre deosebire de mecanismul recursului în interesul legii, care are menirea de a înlătura o practică neunitară deja intervenită în practica instanțelor judecătorești (control a posteriori). ... 44. Un act normativ recent adoptat sau recent intrat în vigoare are, mai degrabă, un potențial de a conține probleme noi de drept care ar fi susceptibile a genera practică neunitară, decât un act normativ intrat în vigoare de mai mult timp. Cu toate acestea, nu se poate nega, de plano, doar pe baza criteriului vechimii, că un astfel de act normativ mai vechi nu poate genera chestiuni noi de drept, întrucât este posibil ca o instanță să fie chemată să se pronunțe pentru prima dată asupra respectivei probleme de drept, după cum sunt posibile modificări sau completări ulterioare, mai recente, ale actului normativ, care să ridice probleme de interpretare. ... 45. Ca atare, caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, în timp ce opiniile jurisprudențiale izolate sau cele pur subiective nu pot constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile^2. ^2 A se vedea, în acest sens, Decizia nr. 4 din 14 aprilie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 16 iunie 2014; Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 22 septembrie 2014; Decizia nr. 3 din 14 aprilie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 16 iunie 2014. ... 46. Semnificativă sub acest aspect este verificarea existenței și dezvoltării unei jurisprudențe în materia ce face obiectul sesizării, precum și a condiției ca asupra acestei chestiuni Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat. ... 47. Din analiza jurisprudenței instanțelor de judecată rezultă că problema de drept ce face obiectul prezentei sesizări a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile a mai fost anterior dedusă judecății pe rolul instanțelor naționale de fond și de apel. ... 48. Astfel, instanțele judecătorești au fost învestite cu soluționarea unor cereri de chemare în judecată cu un obiect identic cauzei înregistrate pe rolul instanței de trimitere, iar în contextul soluționării acestor cereri s-a pus, în mod unanim, problema interpretării dispozițiilor art. 114 alin. (1) lit. b) coroborat cu art. 118 și cu art. 6 alin. (1) pct. IV din Legea nr. 263/2010, în sensul dacă pensia anticipată sau pensia anticipată parțială încasată de către un pensionar care se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. IV din lege constituie un venit încasat necuvenit în sensul art. 179 din Legea nr. 263/2010 din luna următoare celei în care au devenit incidente în ceea ce îl privește pe beneficiarul pensiei prevederile art. 6 alin. (1) pct. IV din lege [pensionarul anticipat a realizat un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și se află în una dintre situațiile prevăzute la lit. a) -e) din norma legală menționată] sau începând cu data de 1 ianuarie, adică pentru întregul an calendaristic în care pensionarul anticipat a intrat sub incidența art. 6 alin. (1) pct. IV din Legea nr. 263/2010. ... 49. Faptul că jurisprudența, în aplicarea acestor dispoziții legale, s-a conturat și nu mai este vorba de o chestiune de drept nouă rezultă din analiza hotărârilor judecătorești transmise la dosar de către curțile de apel. Majoritatea instanțelor de judecată au exprimat opinia în sensul că pensia anticipată sau pensia anticipată parțială încasată de către un pensionar care se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. IV din Legea nr. 263/2010 constituie un venit încasat necuvenit în sensul art. 179 din aceeași lege din luna următoare celei în care au devenit incidente în ceea ce îl privește pe beneficiarul pensiei prevederile art. 6 alin. (1) pct. IV din lege [pensionarul anticipat a realizat un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și se află în una dintre situațiile prevăzute la lit. a) -e) din norma legală menționată]. ... 50. În aceste condiții, orientarea jurisprudenței naționale spre o anumită interpretare a normelor analizate și existența unei practici judiciare a instanțelor naționale determină pierderea caracterului de noutate a chestiunii de drept supuse analizei. ... 51. Instanțele de judecată au procedat deja la interpretarea și aplicarea normelor juridice considerate ca prezentând dificultăți, astfel că obiectul sesizării nu îndeplinește condiția noutății. ... 52. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept reprezintă un mecanism menit să preîntâmpine apariția unei practici neunitare în aplicarea și interpretarea legii de către instanțele judecătorești, iar, după cum s-a arătat, problema de drept ce se solicită a fi dezlegată în speță a mai fost, anterior, dedusă judecății. ... 53. Prin urmare, existența deja a unei practici judiciare relevă că nu mai poate fi sesizată instanța supremă pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, întrucât scopul preîntâmpinării practicii neunitare nu mai poate fi atins, chestiunea de drept care a suscitat-o nefiind una nouă, ci una soluționată deja în jurisprudență. ... ...