Decizia ÎCCJ nr. 50/2018 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 23. Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: ... + Asupra admisibilității sesizării 24. Prealabil analizei, în fond, a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept trebuie să verifice dacă, în raport cu întrebările formulate de titularul sesizării, sunt îndeplinite, cumulativ, condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, în conformitate cu dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 25. Potrivit acestor dispoziții legale, „dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 26. Prin urmare, pentru declanșarea acestei proceduri, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, a instituit condițiile de admisibilitate care trebuie îndeplinite cumulativ, respectiv: – existența unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... – ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea, pe fond, a cauzei în curs de judecată; ... – chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită să fie nouă; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 27. Verificarea admisibilității sesizării din această perspectivă relevă îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de lege. ... 28. Astfel, litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, titularul sesizării - Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, învestit cu calea de atac a apelului, urmează să soluționeze cauza în ultimă instanță, prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești care, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, este definitivă. ... 29. Cauza care face obiectul judecății în apel se află în competența legală a unui complet de judecată al curții de apel, învestit să o soluționeze; litigiul are natura juridică a unui conflict de muncă, ce conferă competență exclusivă, în primă instanță, tribunalului de la domiciliul sau locul de muncă al reclamantului, conform art. 208 și 210 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare, reclamanta din prezenta cauză având domiciliul în București. Hotărârea pronunțată de tribunal este supusă numai apelului, conform art. 214 din aceeași lege. ... 30. Sesizarea are ca obiect o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea, pe fond, a cauzei, în condițiile în care reclamanta își dispută dreptul la pensia de serviciu anulată prin decizia emisă de Casa de Pensii a Municipiului București, care îi contestă beneficiul unui astfel de drept. Reclamanta, care a făcut parte din aparatul propriu al Autorității Electorale Permanente, a invocat în favoarea sa dispoziții legale care fac trimitere, în ceea ce o privește, la același statut cu cel al funcționarului public parlamentar, căruia, la rândul său, i se recunoaște dreptul la pensia de serviciu instituită prin art. 73^1 din Legea nr. 7/2006. Or, în esență, sesizarea presupune dezlegarea problemei de drept dacă trimiterile făcute de Legea pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente la aplicarea Legii privind statutul funcționarului parlamentar au ca rezultat includerea reclamantei în categoria beneficiarilor pensiei de serviciu stabilite în favoarea acestei din urmă categorii. ... 31. În egală măsură, este îndeplinită și condiția referitoare la noutatea chestiunii de drept care formează obiectul sesizării. Evaluarea acestei condiții, în absența unei definiții a noutății chestiunii de drept și a unor criterii de determinare a acesteia în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, revine Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel cum s-a statuat în jurisprudența constantă a instanței supreme, cu mențiunea că noutatea poate fi generată nu doar de o reglementare nou-intrată în vigoare, ci și de una veche, cu condiția însă ca instanța să fie chemată să se pronunțe asupra respectivei probleme de drept pentru prima dată. Această cerință este justificată, întrucât chestiunea de drept își are izvorul în modificări relativ recente ale unui act normativ din 2006 (Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar), art. 73^1, care reglementează pensia de serviciu în favoarea funcționarilor publici parlamentari din structurile de specialitate ale Parlamentului, text de lege de care se prevalează, printre altele, reclamanta în susținerea cauzei, fiind adoptat în forma actuală prin art. I pct. 1 din Legea nr. 215/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 22 iulie 2015; legea are conținut diferit față de norma inițială, fără să existe o jurisprudență cristalizată asupra problemelor de drept pe care le ridică noile dispoziții legale. ... 32. De asemenea, problema de drept are caracter real și serios, dar și un grad de dificultate mare, întrucât reglementările legale aplicabile în cauză suscită, cel puțin ipotetic, interpretări diferite, în condițiile în care categorii de personal cu același statut nu beneficiază, printr-o normă expresă, și de aceleași drepturi. ... 33. Ca atare, pentru a înlătura orice incertitudine referitoare la securitatea raportului juridic dedus judecății și pentru prevenirea unei practici judiciare neunitare, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că este necesară declanșarea procedurii prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, prin pronunțarea unei rezolvări de principiu. ... 34. Nu în ultimul rând, este îndeplinită și cerința ca, asupra respectivei chestiuni de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, aspecte care rezultă din verificările efectuate în dosar și din relațiile comunicate de procurorul general. ... 35. În consecință, se constată că, în cauză, sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept în discuție. ... 36. Cu toate acestea, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept observă că, în considerentele Încheierii de sesizare pronunțate în 16 februarie 2018, instanța de trimitere nu și-a exprimat o opinie proprie în legătură cu problema de drept care face obiectul hotărârii prealabile, rezumându-se a reda conținutul textelor de lege relevante și poziția părților din proces, ceea ce contravine dispozițiilor art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă. ... + Asupra fondului sesizării 37. Problema de drept care formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție presupune rezolvarea chestiunii dacă persoane din categorii profesionale diferite, cărora li se recunoaște, prin dispoziția legiuitorului, același statut, beneficiază și de aceleași drepturi. ... 38. În speță, personalului Autorității Electorale Permanente i se recunoaște, potrivit art. 102 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 208/2015, același statut cu personalul din aparatul celor două Camere ale Parlamentului. ... 39. Alin. (6) din același text de lege face trimitere, în cazul aparatului de specialitate al acestei autorități, la aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor Legii nr. 7/2006. ... 40. În același sens, art. 47 alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare a Autorității Electorale Permanente, aprobat prin art. 1 din Hotărârea Birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului nr. 4/2016, prevede statutul identic al celor două structuri și face trimitere la aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor Legii nr. 7/2006, dar și, după caz, la legislația muncii. ... 41. Totodată, conform art. 73^1 alin. (3) din Legea nr. 7/2006, la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, funcționarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puțin 14 ani în structurile Parlamentului, beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării. Această pensie nu poate depăși nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile, precum și indemnizația de conducere și salariul de merit din ultimele 12 luni anterioare datei pensionării, al funcției deținute sau al funcției asimilate, după caz. ... 42. De aceleași drepturi, dar nu în același cuantum, beneficiază și funcționarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare în structurile Parlamentului mai mic de 14 ani, respectiv între 4-14 ani, caz în care cuantumul pensiei prevăzute la alin. (3) se micșorează cu 1% pentru fiecare an care lipsește din vechimea de 14 ani, potrivit art. 73^1 alin. (8) . ... 43. De asemenea, conform art. 94 alin. (1) din actul normativ sus-menționat, prevederile art. 73^1 se aplică, în mod corespunzător, și funcționarilor publici din cadrul Consiliului Legislativ - organ consultativ de specialitate al Parlamentului - și membrilor acestuia, precum și personalului Curții Constituționale asimilat, potrivit legii, celui cu funcții similare din structurile Parlamentului. ... 44. Fără dubiu, personalul din cadrul Autorității Electorale Permanente nu își exercită funcția în structurile Parlamentului, întrucât, potrivit art. 100 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, Autoritatea Electorală Permanentă este o instituție administrativă autonomă, cu personalitate juridică și cu competență generală în materie electorală. ... 45. În plus, aceasta nu este menționată în categoriile speciale enumerate în art. 94 alin. (1) din Legea nr. 7/2006, care nu fac parte din structurile Parlamentului, dar care sunt beneficiare ale pensiei de serviciu stabilite de lege în favoarea funcționarilor publici parlamentari din structurile de specialitate ale Parlamentului. ... 46. În aceste condiții, se impune a se stabili dacă trimiterile făcute de legiuitor, în cazul personalului de specialitate al Autorității Electorale Permanente, la același statut cu cel al aparatului celor două Camere ale Parlamentului și la aplicarea, în mod corespunzător, a Legii nr. 7/2006 semnifică aplicarea, în favoarea primei categorii, a tuturor dispozițiilor din acest act normativ și constituie astfel premisa dreptului la pensia de serviciu prevăzută în mod expres de lege în favoarea funcționarilor publici parlamentari. ... 47. Pornind de la dreptul comun în materia statutului funcționarilor publici, respectiv de la Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 188/1999), se constată că art. 1 din această lege stabilește domeniul său de aplicare, în sensul că „reglementează regimul general al raporturilor juridice dintre funcționarii publici și stat sau administrația publică locală, prin autoritățile administrative autonome ori prin autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale și locale, denumite în continuare raporturi de serviciu“. ... 48. În esență, legea sus-amintită reglementează raporturile de serviciu dintre funcționarii publici și stat sau administrația publică, prin autoritățile desemnate, raporturi de serviciu care încetează de drept, printre altele, „la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare“, conform art. 98 alin. (1) lit. d) . ... 49. Ca urmare, Legea nr. 188/1999 nu se ocupă și de dreptul la pensie al acestei categorii profesionale, care excedează raportului de serviciu, încetat de drept la momentul enunțat în lege. ... 50. Nu întâmplător, în cadrul capitolului V din lege, intitulat „Drepturi și îndatoriri“, secțiunea 1 „Drepturile funcționarilor publici“, se face referire, în art. 31, la componența dreptului la salariu al funcționarilor publici, deci la un drept cuvenit în desfășurarea raportului de serviciu al funcționarului public, în timp ce dreptul la pensie, care excedează unui asemenea raport, nu este reglementat în mod expres în actul normativ în discuție, existând în cuprinsul art. 39 doar o trimitere generală la lege (o altă lege decât cea a Statutului funcționarilor publici), în sensul că „funcționarii publici beneficiază de pensii (…), potrivit legii“. ... 51. În consecință, trimiterile făcute, în cazul personalului Autorității Electorale Permanente, la același statut cu cel al personalului din aparatul celor două Camere ale Parlamentului și la aplicarea, în mod corespunzător, a prevederilor Legii nr. 7/2006, conform art. 102 alin. (2) teza a doua și alin. (6) din Legea nr. 208/2015, nu includ și dreptul la pensia de serviciu stabilită pentru funcționarii publici parlamentari din structurile de specialitate ale Parlamentului. ... 52. Împrejurarea că prin art. 102 alin. (4) din Legea nr. 208/2015 se reglementează salarizarea personalului de specialitate al Autorității Electorale Permanente la același nivel cu salarizarea prevăzută de lege pentru personalul din aparatul celor două Camere ale Parlamentului nu presupune aplicarea aceleiași reguli și în cazul dreptului la pensie al primei categorii. ... 53. Cum deja s-a arătat, este firesc ca nivelul de salarizare să fie același în condițiile în care personalul din aparatul de specialitate al Autorității Electorale Permanente are același statut cu cel al personalului din aparatul celor două Camere ale Parlamentului, iar salarizarea vizează remunerația cuvenită în desfășurarea raporturilor de serviciu. ... 54. Dreptul la pensia de serviciu excedează însă raporturilor de serviciu, care încetează de drept tocmai la împlinirea cumulativă a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, așa încât nu se poate susține că un regim de salarizare identic în cazul celor două categorii implică același regim juridic și în cazul dreptului la pensie. ... 55. Prin urmare, pensia de serviciu reglementată de lege în favoarea funcționarilor publici parlamentari din structurile de specialitate ale Parlamentului s-ar cuveni și altor categorii, în speță Autorității Electorale Permanente, doar în cazul în care ar exista o dispoziție legală în acest sens, care, în legislația actuală, nu se regăsește pentru categoria de personal menționată. ... 56. Astfel, prin art. 94 alin. (1) din Legea nr. 7/2006, s-a reglementat acordarea pensiei de serviciu și altor categorii de personal, respectiv funcționarilor publici din cadrul Consiliului Legislativ și membrilor acestuia, precum și personalului Curții Constituționale, asimilat, potrivit legii, celui cu funcții similare din structurile Parlamentului. ... 57. De asemenea, conform art. 93 alin. (5) din Legea nr. 7/2006, s-a recunoscut dreptul la pensia de serviciu și în favoarea personalului prevăzut la art. 5 alin. (4) din aceeași lege, respectiv personalului din structurile Parlamentului, care desfășoară activități administrative, de gospodărire, investiții, întreținere-reparații și de deservire, pentru care încadrarea în muncă se face prin contract individual de muncă, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare. ... 58. În același sens sunt și dispozițiile art. 3 din Normele cu privire la stabilirea pensiei de serviciu prevăzute de Legea nr. 7/2006, în ceea ce privește categoriile de persoane care au dreptul la pensia de serviciu reglementată de art. 73^1 din Legea nr. 7/2006. ... 59. În concluzie, după cum se poate observa, deși beneficiază de un statut identic cu cel al personalului din aparatul celor două Camere ale Parlamentului, personalul Autorității Electorale Permanente nu este enunțat între categoriile speciale care au dreptul la pensia de serviciu stabilită pentru funcționarii publici parlamentari din structurile de specialitate ale Parlamentului în art. 73^1 din Legea nr. 7/2006. ... 60. În acest caz, pentru ca personalul Autorității Electorale Permanente să beneficieze de pensie de serviciu este necesară intervenția legislativului, autoritatea competentă să aprecieze asupra oportunității unui asemenea demers. ... 61. De altfel, la Parlamentul României a fost înregistrată, cu nr. 282/2016, o propunere legislativă pentru modificarea, printre altele, a art. 94 alin. (1) din Legea nr. 7/2006, respinsă de către Senat la 8 iunie 2016 și adoptată de Camera Deputaților la 6 februarie 2018. Ca urmare a formulării de către Președintele României a obiecțiunii de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 7/2006, la 26 aprilie 2018, Plenul Curții Constituționale a admis obiecțiunea și a constatat neconstituționalitatea acestei legi, ca urmare a faptului că a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului. ... 62. În proiectul de modificare, în ceea ce privește textul de lege sus-menționat, s-a propus următorul conținut: „Art. 94. - (1) Prevederile art. 44, 73 și 73^1 din prezenta lege se aplică în mod corespunzător (…) personalului de specialitate din cadrul Autorității Electorale Permanente având același statut ca personalul din aparatul Parlamentului.“ ... 63. Expunerea de motive a propunerii legislative explică modificarea dispoziției art. 94 alin. (1) din Legea nr. 7/2006 în forma actuală, plecând de la legislația prezentă, care conferă celor două categorii de personal același statut, ținând seama de atribuții specifice, interdicții și incompatibilități similare, recunoscându-se totodată că nemenționarea personalului din cadrul Autorității Electorale Permanente în cuprinsul textului de lege este rezultatul unei omisiuni care contravine prevederilor art. 102 alin. (2) și (6) din Legea nr. 208/2015. ... 64. Prin urmare, intenția legiuitorului de a modifica art. 94 alin. (1) din Legea nr. 7/2006, prin includerea personalului din aparatul de specialitate al Autorității Electorale Permanente în categoriile beneficiare ale pensiei de serviciu reglementate în favoarea funcționarilor publici parlamentari, confirmă interpretarea propusă în dezlegarea problemei de drept ce formează obiectul prezentei sesizări, și anume că, potrivit legislației actuale, personalul Autorității Electorale Permanente nu are dreptul la pensie de serviciu. ... ...