Decizia ÎCCJ nr. 77/2018 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 14. Jurisprudența Curții de Apel Bacău: instanța de trimitere a comunicat opinia majoritară a judecătorilor Secției I civile, potrivit căreia denunțarea unilaterală a contractului, în contextul arătat în sesizare, constituie act juridic, nu fapt juridic. Tribunalul Bacău - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal a apreciat că manifestarea de voință a organelor de conducere ale societății făcută în scopul producerii de efecte juridice - denunțarea unilaterală a unui contract – reprezintă un act juridic al societății. Din moment ce nu produce niciun efect juridic cu privire la persoana/persoanele din cadrul organelor de conducere ale societății, ci doar cu privire la societate, iar între terți și organele de conducere nu se stabilesc raporturi juridice distincte prin manifestarea de voință prin care se exprimă voința societară, în principiu, o astfel de manifestare de voință a organelor de conducere nu poate fi disociată de manifestarea de voință a societății. Strict în ipotezele reglementate de lege, în măsura în care sunt depășite limitele mandatului sau manifestarea de voință s-a realizat în afara atribuțiilor conferite organelor de conducere prin lege și/sau statutul societății, se face o distincție între efectele manifestării de voință asupra societății și asupra organelor de conducere ale acesteia, care au exprimat voința societară, aspect care presupune o analiză concretă a situației de fapt în fiecare caz în parte. Tribunalul Neamț a opinat că denunțarea unilaterală a unui contract de către organele de conducere ale persoanei juridice, în ipoteza vizată de sesizare, constituie act juridic. ... 15. Jurisprudența celorlalte instanțe din țară Curtea de Apel Brașov a comunicat punctul de vedere exprimat de membrii Secției civile a Curții, potrivit căruia denunțarea unilaterală a unui contract este un drept recunoscut în condițiile art. 1.276 și 1.277 din Codul civil. Din datele speței nu rezultă existența unei denunțări unilaterale, ci a unui fapt ilicit constând în interzicerea accesului la spațiul unde se află deșeurile. În condițiile în care societății aflate în insolvență i s-a numit un lichidator judiciar, cum este cazul în speță, acesta din urmă este singurul îndrituit să conducă persoana juridică, așa cum dispune expres art. 25 lit. b) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare, respectiv art. 64 lit. b) din Legea nr. 85/2014, și are dreptul să denunțe contractele încheiate de debitor conform dispozițiilor de la lit. e) din aceleași articole. Curtea de Apel București a comunicat următoarele: La nivelul Secției a VI-a civile a Curții, al Tribunalului Ilfov și al Tribunalului Teleorman s-a conturat o opinie majoritară, potrivit căreia o astfel de denunțare unilaterală a unui contract nu reprezintă un fapt juridic ilicit în sensul art. 35 din Decretul nr. 31/1954. Alin. (4) al acestui articol se referă la acele fapte juridice care contravin unor dispoziții legale circumscrise răspunderii civile delictuale. Astfel, s-a apreciat că denunțarea unui contract transpune problema pe tărâmul răspunderii civile contractuale. În sens contrar, respectiv în ipoteza în care nici legea, nici contractul nu reglementează dreptul de denunțare unilaterală a contractului, aceasta constituie un fapt juridic ilicit, conform art. 35 din Decretul nr. 31/1954, și-au exprimat opinia Tribunalul București, Tribunalul Ialomița și judecătoriile arondate Tribunalului Teleorman. S-a reținut că persoana juridică își exercită drepturile și își îndeplinește obligațiile prin organele sale, în limitele puterilor ce le-au fost conferite. Curtea de Apel Cluj a comunicat următoarele: Opinia judecătorilor Secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Maramureș și ai Judecătoriei Baia Mare este că denunțarea unilaterală a contractului în ipoteza vizată de sesizare constituie act juridic, ca manifestare de voință făcută cu intenția de a produce efecte juridice. Opinia unanimă a judecătorilor Tribunalului Specializat Cluj este că denunțarea unilaterală a unui contract, indiferent de titularul acestei manifestări de voință și indiferent dacă legea și/sau contractul reglementează un asemenea drept, este întotdeauna un act juridic, reprezentând o manifestare unilaterală de voință efectuată cu intenția producerii de efecte juridice, ceea ce se încadrează în definiția actului juridic unilateral. Dacă și în ce măsură legea și/sau contractul recunosc efecte juridice acestei manifestări de voință, acestea nu sunt împrejurări care să-i schimbe natura juridică. Curtea de Apel Galați a comunicat că opinia judecătorilor Secției I civile a Curții este că, față de prevederile art. 35 alin. 2 și 3 dinDecretul nr. 31/1954, denunțarea unilaterală a unui contract de către organele de conducere ale unei societăți, în ipoteza în care nici legea și nici contractul nu o reglementează, constituie act juridic. Opinia judecătorilor din cadrul Tribunalului Galați și Judecătoriei Galați este că denunțarea unilaterală a unui contract de către organele de conducere ale unei societăți, în ipoteza în discuție, constituie act juridic, care atrage răspunderea contractuală, și nu răspunderea civilă delictuală. Judecătorii Secției a II-a civile și de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Vrancea opinează că răspunderea delictuală a persoanelor cu funcții de conducere în cadrul unei societăți nu se poate antrena decât în anumite condiții, având caracter excepțional: fie în situația în care actele sau faptele acestora sunt detașabile de exercițiul funcțiilor lor și actul este încheiat cu depășirea mandatului dat de societate sau este încheiat în afara funcției încredințate, fără legătură cu aceasta, fie în situația în care administratorul a garantat personal datoriile societății. De asemenea, răspunderea față de terți mai poate fi angajată în cazul insolvenței societății. Prin urmare, se impun analiza îndeplinirii condițiilor menționate, raportat la datele fiecărei spețe în parte, precum și analiza întrunirii condițiilor răspunderii civile delictuale de drept comun în persoana organelor de conducere ale societății. Curtea de Apel Iași a comunicat opinia majoritară a judecătorilor instanțelor arondate, potrivit căreia răspunderea față de terți a administratorilor/organelor de conducere ale societății are caracter excepțional, putând fi angajată doar în situația în care actul este încheiat cu depășirea limitelor mandatului dat de societate sau în situația în care faptul juridic este îndeplinit sau săvârșit în afara funcției încredințate, respectiv fără legătură cu aceasta, precum și în situația în care administratorul a garantat personal datoriile societății sau în cazul insolvenței societății. O altă opinie este că denunțarea unilaterală în lipsa unor reglementări legale/contractuale constituie fapt juridic ilicit. O a treia opinie este în sensul că denunțarea unilaterală a unui contract în ipoteza vizată de sesizare este act juridic ilicit. Curtea de Apel Oradea a comunicat punctul de vedere al Tribunalului Bihor - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, potrivit căruia, în cazul existenței unui contract, denunțarea unilaterală a acestuia reprezintă un act juridic, nu un fapt juridic, care presupune întotdeauna și de principiu lipsa unui raport contractual. Curtea de Apel Ploiești a comunicat punctul de vedere al Tribunalului Dâmbovița, potrivit căruia denunțarea unilaterală a unui contract de către organele de conducere ale unei societăți, în ipoteza în care nici legea și nici contractul nu o reglementează, constituie act juridic, nu fapt juridic ilicit. Curtea de Apel Suceava a comunicat opinia majoritară a judecătorilor specializați în materie din circumscripția sa, potrivit căreia denunțarea unilaterală a unui contract de către organele de conducere ale persoanei juridice, în ipoteza vizată de sesizare, constituie act juridic în sensul art. 35 din Decretul nr. 31/1954, văzut ca manifestare unilaterală de voință, făcută cu intenția de a produce efecte juridice, adică de a naște, modifica sau stinge un raport juridic civil concret. Curtea de Apel Târgu Mureș a comunicat că, în opinia judecătorilor Secției I civile, denunțarea unilaterală a unui contract de către organele de conducere ale persoanei juridice, în ipoteza vizată de sesizare, constituie un act juridic unilateral, fiind o manifestare clară de voință, făcută de una dintre părțile contractante, cu intenția de a produce efecte juridice, mai exact cu intenția de a stinge raportul juridic civil concret născut ca urmare a încheierii contractului. Dacă s-ar considera că denunțarea unilaterală a contractului este doar un fapt juridic ilicit, victima conduitei culpabile ar putea opta, ori de câte ori aceasta ar fi în favoarea sa, pentru repararea prejudiciului astfel produs, pe calea unei acțiuni în răspundere civilă delictuală, ceea ce art. 1.350 alin. (3) din Codul civil interzice în mod expres. ... 16. Celelalte curți de apel nu au comunicat practică judiciară și nici opinii teoretice ale judecătorilor. ... 17. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu s-a verificat și nici nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ...