Decizia ÎCCJ nr. 16/2018 (HP)Punctul IX

IX. Opiniile instanțelor judecătorești Examinând punctele de vedere exprimate de curțile de apel și instanțele arondate, în majoritate, acestea au fost în sensul că motivarea sentinței penale de către o persoană care a avut calitatea de judecător în momentul pronunțării, dar care nu o mai are în momentul redactării motivelor, ca urmare a eliberării din funcție, prin pensionare, nu reprezintă un motiv de nulitate absolută a hotărârii respective, în temeiul art. 281 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală raportat la art. 406 alin. (2) din Codul de procedură penală. La nivelul Curții de Apel Alba Iulia și al instanțelor din circumscripție nu a fost identificată jurisprudență în materie. La nivelul Tribunalului Sibiu - Secția penală, sentințele au fost motivate de judecătorii care s-au pensionat înainte de emiterea decretului de eliberare din funcție. Cu privire la chestiunea de drept aflată spre examinare pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, înregistrată sub nr. 1.818/1/2018 din 5.07.2018, în urma consultării colectivului de judecători din cadrul Secției penale a Judecătoriei Sibiu, aceștia și-au exprimat opinia în sensul că nu reprezintă motiv de nulitate absolută a hotărârii, în temeiul dispozițiilor art. 281 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală , situația în care motivarea sentinței penale se face de o persoană care a avut calitate de judecător în momentul pronunțării, dar pe care nu o mai are în momentul redactării motivelor, ca urmare a eliberării din funcție prin pensionare, dispozițiile art. 406 alin. (2) din Codul de procedură penală aplicându-se indiferent de motivul pentru care vreunul dintre membrii completului de judecată a fost împiedicat să semneze hotărârea. În opinia colectivului de judecători din cadrul Secției penale a Judecătoriei Sibiu, motivele de nulitate prevăzute de art. 281 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală cu privire la compunerea completului se referă la legala compunere a completului de la momentul pronunțării hotărârii, indiferent dacă la momentul redactării motivelor judecătorul se află în imposibilitate să mai semneze hotărârea. La nivelul celorlalte judecătorii circumscrise teritorial Tribunalului Sibiu nu a fost identificată practică judiciară în sensul solicitat. La nivelul Secției penale din cadrul Tribunalului Alba nu se deține jurisprudență în acest sens. Punctul de vedere al judecătorilor Secției penale din cadrul Tribunalului Alba este în sensul că motivarea sentinței penale de către o persoană care a avut calitatea de judecător în momentul pronunțării, dar care nu mai are această calitate în momentul redactării motivelor, ca urmare a eliberării din funcție prin pensionare, reprezintă un motiv de nulitate absolută a hotărârii respective, prevăzută de art. 281 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală. Magistrații Secției penale a Curții de Apel Bacău au arătat că opinia unanim exprimată este aceea că redactarea sentinței de către judecătorul care a pronunțat-o, acesta fiind ulterior pronunțării eliberat din funcție prin pensionare, nu atrage nulitatea absolută a hotărârii, în temeiul art. 281 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală raportat la art. 406 alin. (2) din Codul de procedură penală, întrucât nu se regăsește printre cazurile de nulitate absolută prevăzute de lege. Nu a fost identificată jurisprudență în materie. Ca urmare a verificărilor efectuate nu s-a identificat la nivelul Curții de Apel Brașov jurisprudență, însă, în urma consultării judecătorilor secției penale în legătură cu problema de drept pusă în discuție, s-a conturat opinia unanimă în sensul că, în ipoteza vizată, nu este incident niciun caz de nulitate absolută. În esență, s-a avut în vedere în conturarea acestei opinii argumentul că pensionarea judecătorului ulterior pronunțării sentinței nu afectează compunerea completului de judecată, astfel că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală. În altă ordine de idei, art. 406 alin. (2) din Codul de procedură penală nu este o normă care să vizeze compunerea completului de judecată. Judecătorii Secției penale a Tribunalului Brașov au apreciat că motivarea sentinței penale de către o persoană care a avut calitatea de judecător la momentul pronunțării, dar nu o mai are în momentul redactării considerentelor hotărârii, ca urmare a eliberării din funcție prin pensionare, nu reprezintă un motiv de nulitate absolută. Judecătoria Zărnești a comunicat că semnarea hotărârii de către o altă persoană decât aceea care a pronunțat hotărârea nu reprezintă un motiv de nulitate absolută a hotărârii, atâta vreme cât judecătorul a participat la dezbatere, a deliberat și a stabilit principiile directoare ale considerentelor, iar motivarea sentinței penale a fost efectuată de către persoana care a avut calitate de judecător la momentul pronunțării. În urma consultărilor judecătorilor Secției penale din cadrul Tribunalului Covasna, opinia acestora privind chestiunea de drept ce face obiectul dosarului este în sensul că, atunci când motivarea unei hotărâri judecătorești este realizată de o persoană care la data motivării nu mai avea calitatea de judecător, pe care o pierduse ca urmare a pensionării, în speță, devin incidente prevederile art. 281 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, care sancționează cu nulitatea absolută încălcarea dispozițiilor privind compunerea completului de judecată și impun casarea cu trimiterea spre rejudecare pentru asigurarea unui proces echitabil și a dublului grad de jurisdicție. Conform practicii Curții Europene a Drepturilor Omului, dezvoltată în Cauza Cerovsek și Bozicnik contra Sloveniei, pensionarea nu constituie o situație excepțională care să justifice îndepărtarea de la principiul nemijlocirii și motivarea hotărârii de către o altă persoană, câtă vreme data și faptul pensionării îi erau cunoscute anterior judecătorului cauzei, care ar fi avut posibilitatea de a lua toate măsurile necesare fie pentru finalizarea activităților procedurale în cauză, fie pentru implicarea timpurie a unui alt judecător în judecarea acelei cauze. În opinia judecătorilor de la Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov s-a arătat că o atare situație atrage nulitatea relativă a hotărârii. Opinia majoritară conturată la nivelul secțiilor penale ale Curții de Apel București , Tribunalului București și judecătoriilor din circumscripția acestuia, Tribunalului Călărași, Tribunalului Giurgiu, Tribunalului Ialomița și instanțelor arondate acestuia, Tribunalului Ilfov, Judecătoriei Buftea, Tribunalului Teleorman și instanțelor arondate acestuia este în sensul că motivarea sentinței penale de către o persoană care a avut calitatea de judecător în momentul pronunțării, dar pe care nu o mai are în momentul redactării motivelor, ca urmare a eliberării din funcție, prin pensionare, nu reprezintă un motiv de nulitate absolută a hotărârii respective, în temeiul art. 281 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală raportat la art. 406 alin. (2) din Codul de procedură penală. La nivelul Secției penale din cadrul Curții de Apel Cluj nu a fost identificată jurisprudență relevantă raportat la problema de drept supusă dezlegării. La Curtea de Apel Constanța și la instanțele din circumscripția acesteia nu au fost identificate cauze în care să fi fost analizată problema de drept prezentată de instanța de trimitere. La nivelul Curții de Apel Galați - Secția penală și la nivelul instanțelor din circumscripția sa nu a fost identificată jurisprudență în legătură cu problema de drept supusă dezlegării. În legătură cu problema de drept supusă dezbaterii, deși nu a fost identificată jurisprudență, au fost exprimate opinii după cum urmează: Opinia judecătorilor din cadrul Secției penale a Curții de Apel Galați este în sensul că motivarea sentinței penale de către o persoană care a avut calitatea de judecător în momentul pronunțării, dar pe care nu o mai are în momentul redactării motivelor, ca urmare a eliberării din funcție prin pensionare, nu reprezintă un motiv de nulitate absolută a hotărârii respective, în temeiul art. 281 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală raportat la art. 406 alin. (2) din Codul de procedură penală. Situația prezentată nu are legătură cu dispozițiile privind compunerea completului de judecată. Această compunere vizează faza de judecată și pronunțarea hotărârii, neputându-se prelungi după acest moment, întrucât completul s-a dezînvestit. Redactarea motivelor care au stat la baza soluției revine judecătorului care a pronunțat hotărârea, chiar dacă a intervenit o situație obiectivă, respectiv pensionarea sa. Magistrații Judecătoriei Tecuci au opinat în sensul că motivarea sentinței penale de către o persoană care a avut calitatea de judecător în momentul pronunțării, dar pe care nu o mai are în momentul redactării motivelor, ca urmare a eliberării din funcție prin pensionare, reprezintă un motiv de nulitate absolută a hotărârii respective, în temeiul art. 281 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală raportat la art. 406 alin. (2) din Codul de procedură penală. La nivelul Judecătoriei Liești, magistrații consideră că dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală și cele ale art. 406 alin. (2) din Codul de procedură penală nu sunt aplicabile în situația prezentată. La nivelul Curții de Apel Iași s-a conturat opinia că motivarea sentinței penale de către judecător după eliberarea sa din funcție prin pensionare nu se circumscrie dispozițiilor art. 281 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală. La nivelul Curții de Apel Pitești nu a fost identificată practică judiciară referitoare la problema de drept. Opinia exprimată, la nivel teoretic, de judecătorii din cadrul Secției penale și pentru cauze cu minori și de familie a Curții de Apel Pitești este în sensul că: Motivarea sentinței penale de către o persoană care a avut calitatea de judecător în momentul pronunțării, dar pe care nu o mai are în momentul redactării motivelor, ca urmare a eliberării din funcție prin pensionare, nu reprezintă un motiv de nulitate absolută a hotărârii respective, în temeiul art. 281 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală raportat la art. 406 alin. (2) din Codul de procedură penală. Raționamentul juridic este similar ipotezei în care un judecător promovează la instanța ierarhic superioară sau este transferat la o altă instanță, dar redactează sentințele în perioada în care nu mai are calitatea de judecător la instanța la care a funcționat. De asemenea, în cazul în care judecătorul care a pronunțat sentința a decedat între timp, redactarea acesteia se efectuează de un judecător desemnat de către președintele instanței sau președintele secției corespunzătoare, așa cum a fost cazul și la Judecătoria Pitești, unde după ce doamna judecător G.L. a decedat, sentințele pronunțate de aceasta au fost semnate de președintele instanței. Opiniile majorității magistraților judecători ai Secției penale și pentru cauze cu minori și de familie din cadrul Curții de Apel Ploiești sunt în sensul că redactarea hotărârii de către judecătorul care a fost eliberat din funcție prin pensionare nu reprezintă un motiv de nulitate absolută, sancțiune procesuală prevăzută de art. 281 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, putând însă reprezenta o cauză de nulitate relativă. La nivelul Curții de Apel Oradea și al instanțelor din circumscripția acesteia nu au fost identificate hotărâri judecătorești cu privire la problema de drept vizată și nu s-a formulat un punct de vedere. Curtea de Apel Suceava a comunicat faptul că, în urma verificărilor efectuate la instanțele din circumscripția acestei curți de apel, nu a fost identificată practică judiciară relevantă cu privire la problema de drept supusă analizei. Opiniile judecătorilor Secției penale a Curții de Apel Timișoara au fost în sensul că într-o astfel de situație motivarea sentinței de către un judecător care a fost eliberat din funcție prin pensionare nu constituie motiv de nulitate absolută, în condițiile în care acesta a făcut parte din completul de judecată în momentul judecării cauzei, în perioada în care își desfășura activitatea la instanță, iar completul a fost legal constituit. Au fost comunicate și punctele de vedere transmise de Tribunalul Caraș-Severin, Tribunalul Arad și Tribunalul Timiș, care au opinat în același sens. Curtea de Apel Târgu Mureș și instanțele din circumscripția acesteia nu au pronunțat hotărâri judecătorești prin care să se dezlege chestiunea de drept cu care a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistrații care își desfășoară activitatea în cadrul Judecătoriei Luduș nu au formulat puncte de vedere cu privire la problema de drept invocată. Magistrații Judecătoriei Gheorgheni au opinat că problema de drept nu reprezintă un motiv de nulitate absolută. În opinia magistraților Judecătoriei Odorheiu Secuiesc, pensionarea unui judecător reprezintă un caz de împiedicare de a semna motivarea hotărârii, în condițiile art. 406 alin. (4) din Codul de procedură penală, care nu determină nulitatea hotărârii. ...